Recunoașterea facială în timp real, testată de poliția australiană: 79 de arestări și dezbateri aprinse despre intimitate
Poliția din Australia de Vest a desfășurat primul trial de acest tip din Australia privind utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială în timp real (Overt Live Facial Recognition – OLFR) pentru identificarea și arestarea infractorilor. În cele trei luni de testare au fost scanate aproape un milion de fețe, au fost generate 209 alerte, au fost identificați 114 infractori sexuali înregistrați și au fost efectuate 79 de arestări. Doar opt alerte au fost considerate incorecte, iar poliția a evaluat trialul drept un succes.
Tehnologia OLFR compară fețele persoanelor obișnuite cu o listă predefinită de alerte care conține imagini ale persoanelor căutate de poliție. Sistemul folosește date biometrice pentru a identifica tipare în imaginile fețelor și pentru a stabili dacă acestea corespund unei imagini stocate. Deși imaginile captate sunt șterse imediat atunci când nu se detectează o potrivire, au fost ridicate preocupări legate de confidențialitate.
Riscuri biometrice și temeri privind supravegherea în masă
Comisarul pentru Informații din Australia de Vest (OICWA) a precizat că tehnologia biometrică de acest tip este considerată o categorie de risc mai ridicat de date personale, deoarece, odată compromisă, nu poate fi schimbată cu ușurință. Instituția a subliniat că transparența și responsabilitatea privind gestionarea acestor riscuri sunt esențiale pentru a construi încrederea publicului în tehnologiile emergente. Potrivit unui sondaj citat de OICWA, 45% dintre respondenți consideră recunoașterea facială cel mai mare risc pentru confidențialitate cu care se confruntă astăzi, în creștere față de 27% în 2023.
Lauren Perry, specialistă în politici privind tehnologia responsabilă la Human Technology Institute, avertizează că implementarea pe scară largă a recunoașterii faciale în contexte reale poate duce la supravegherea în masă a populației. „Dacă nu ai praguri foarte clare privind ceea ce cauți, există potențialul de politizare în masă”, a declarat ea, explicând că nu ar trebui ca o persoană să fie recunoscută pe stradă și arestată pentru o amendă de parcare.
Cadrul legal, deficitar în privința protecției datelor
Anna Zenz, de la Facultatea de Drept a Universității din Australia de Vest, explică faptul că legile privind confidențialitatea aplicabile acestei tehnologii conțin excepții extinse pentru scopuri de aplicare a legii. „Restricțiile care s-ar putea aplica în general modului în care poate fi folosită tehnologia de supraveghere adesea nu se aplică în cazul aplicării legii, ceea ce este de așteptat, pentru că trebuie să își poată face treaba”, spune ea. „Asta înseamnă că, din punct de vedere legal și al supravegherii, nu există multe elemente care să ofere garduri de protecție, în afara obligațiilor responsabile de schimb de informații și gestionare a datelor.”
Pentru a acoperi această lacună de reglementare, Human Technology Institute a creat un model de lege care să ofere potențiale garanții. „Este important de subliniat că Australia nu are nicio reglementare dedicată privind utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială”, afirmă Perry. „Am dezvoltat un model de lege pentru recunoașterea facială încă din 2022, aici la institut, pentru că am realizat că este o zonă de îngrijorare tot mai mare.” Ea susține că ar trebui impus un prag minim de gravitate, astfel încât tehnologia să fie folosită doar pentru identificarea și arestarea infractorilor foarte gravi, și ar trebui evitată orice utilizare a analizei faciale pentru a determina starea emoțională a persoanelor. Deși guvernul federal a reacționat pozitiv la publicarea modelului de lege, acesta nu a fost încă transpus în legislație.
Efectul psihologic al supravegherii permanente
Universitatea de Tehnologie din Sydney a testat recent modul în care reacționează oamenii la o sarcină atunci când știu că sunt supravegheați. Cercetătorii au constatat că sentimentul de a fi urmărit poate accentua anxietatea sau paranoia. „Dacă știm că suntem supravegheați de camere sau avem senzația că în jurul nostru ar putea exista camere care ne urmăresc ce facem, creierul procesează subconștient acest lucru aproape ca pe un risc primitiv”, explică Perry. „Intrăm în acel răspuns de luptă sau fugi.”
Pentru a limita nervozitatea publicului, poliția din Australia de Vest se asigură că oamenii pot vedea clar când este folosită tehnologia, prin semnalizări și afișe. Informațiile despre desfășurarea operațiunilor vor fi publicate online înainte de a începe. „Aceste tehnologii nu sunt noi”, spune Perry. „Există de foarte mult timp, dar au fost introduse în tot mai multe domenii ale vieții.” Pe măsură ce recunoașterea facială devine mai răspândită, provocarea va fi să se decidă unde trebuie trasată linia între siguranța publică și intimitatea personală.
