Poluarea cu antibiotice, posibil factor-cheie în declinul coloniilor de albine
Pierderile mari de colonii de albine, esențiale pentru producția alimentară globală, au stârnit îngrijorare în întreaga lume. Deși au fost invocați numeroși factori posibili ai declinului populațiilor, o amenințare potențial semnificativă la adresa sănătății polenizatorilor — poluarea ambientală cu antibiotice din surse agricole — a fost în mare măsură trecută cu vederea, potrivit unui articol publicat în Journal of the American Veterinary Medical Association.
„Schimbările climatice, pierderea habitatului, paraziții, pesticidele și nutriția deficitară sunt amenințări stabilite la adresa polenizatorilor, în timp ce poluarea ambientală cu antibiotice rămâne slab înțeleasă”, se arată în manuscris. „Expunerea la antibiotice poate afecta albinele în mod independent sau poate interacționa cu acești factori de stres, amplificând potențial efectele adverse asupra sănătății.”
Manuscrisul este semnat de Laura Huber, Kiranmayee Bhimavarapu, Alinne L.R. Santana-Pereira și Stuart B. Price de la Colegiul de Medicină Veterinară al Universității Auburn, Geoffrey R. Williams și Madison Cooley de la Colegiul de Agricultură al universității, precum și Andrew J. Price de la Laboratorul Național de Dinamica Solului al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite, din Auburn. Huber este autorul principal.
Principala sursă de expunere la albinele melifere o reprezintă utilizarea directă a compușilor antibiotici în agricultură sau în stupi, însă practici precum suprautilizarea antibioticelor, deversarea apelor uzate, aplicarea gunoiului de grajd și scurgerile agricole pot constitui o sursă și mai largă de contaminare cu antibiotice, au arătat cercetătorii.
Reziduurile din câmpurile agricole creează rezervoare ambientale de antibiotice și de rezistență antimicrobiană în sol, apă și aer, care pot expune apoi albinele melifere în timp ce acestea caută hrană pe plantele înflorite.
„Albinele melifere interacționează cu solul, apa, florile, microbiota asociată plantelor, peisajele afectate de animalele de fermă și mediile urbane înainte de a transporta microorganisme și contaminanți ambientali înapoi în colonie, unde aceștia pot influența sănătatea coloniei și pot contamina produsele alimentare derivate din albine consumate de oameni”, au declarat cercetătorii. „Deși efectele expunerii directe la antibiotice asupra albinelor melifere au fost studiate, consecințele expunerii indirecte prin mediu rămân în mare parte necunoscute.”
„În calitate de furnizori-cheie de servicii de polenizare care susțin biodiversitatea, producția agricolă și securitatea alimentară, albinele melifere leagă sănătatea mediului, a animalelor și a oamenilor”, au scris autorii, notând că insectele sunt principalul polenizator pentru trei sferturi dintre culturile cultivate, iar albinele melifere sunt cele mai importante, asigurând 80% din serviciile globale de polenizare agricolă.
Pe baza analizei studiilor existente și a literaturii științifice, cercetătorii au declarat că „principala lacună de cunoaștere evidențiată este înțelegerea limitată a acestor căi indirecte de expunere ambientală și a impactului lor asupra sănătății albinelor melifere”.
Autorii au recomandat studii noi extinse și strategii de atenuare menite să reducă utilizarea neesențială a antibioticelor în sistemele de creștere a animalelor și să dezvolte alternative pentru gestionarea bolilor din stupi, printre alte măsuri.
