Nu „răpi” puii de păsări găsiți pe jos: de ce intervenția poate face mai mult rău
Primăvara este anotimpul în care păsările se reproduc și își cresc puii. În Australia, perioada de vârf a reproducerii cade de obicei între septembrie și noiembrie, când hrana este cea mai abundentă și le este mai ușor părinților să hrănească puii. Tot atunci, puii cunoscuți ca „fledglings” părăsesc cuibul pentru a învăța să zboare și să își procure singuri hrana.
Acești pui seamănă cu păsările adulte, dar au adesea porțiuni de puf și un aspect oarecum neîngrijit. Este o etapă naturală a dezvoltării lor: au suficiente pene pentru a se ridica de la sol, dar au nevoie de exersare. Asemenea adolescenților, le este permis să fie singuri afară, însă depind în continuare de părinți pentru hrană, iar aceștia rămân în apropiere.
De ce „răpirea” puilor este dăunătoare
Oamenii cred adesea că puii găsiți în locuri neobișnuite – în fața aleii sau pe tufișuri joase – trebuie salvați. Însă nu fiecare pasăre tânără are nevoie de ajutor. Când cineva presupune că un pui este pierdut sau rănit și îl ia, apare fenomenul numit „bird-napping”.
Puii se află la primele exerciții de zbor și de căutare a hranei. Fiind încă stângaci sau fără o hartă bună a împrejurimilor, le este greu să se întoarcă la cuib. Scoaterea lor din habitat poate perturba dezvoltarea naturală și îi poate lipsi de hrana de care au nevoie, pentru că probabil sunt încă hrăniți de părinți. Păsările adulte pot crede că puii lor au fost mâncați și chiar pot alege să cuibărească în altă parte anul următor, modificând populația locală de păsări.
Ce este indicat să faceți
Dacă întâlniți un astfel de pui, de regulă cel mai bine este să îl lăsați în pace. Atingerea puilor poate provoca răni accidentale, stres care le perturbă comportamentul natural, poate atrage atenția prădătorilor din apropiere – păsări mai mari, câini și pisici domestice sau carnivore invazive precum vulpile – și poate transmite boli între oameni, animale de companie și păsări, inclusiv gripa aviară H5.
Dacă pasărea se află într-un loc riscant, precum un drum, o potecă sau o zonă cu animale de companie, apropiați-vă încet și probabil va zbura. Dacă nu se mișcă, o puteți ridica și așeza în cea mai apropiată porțiune de vegetație, de preferință la înălțime. Folosiți mănuși sau o cârpă moale și spălați-vă bine pe mâini înainte și după manipulare. Dacă pasărea pare rănită, cel mai bine este să contactați un centru de îngrijire a faunei sau o organizație de salvare pentru sfaturi.
Ce faceți cu puii care nu pot zbura
Dacă vedeți o pasăre acoperită doar cu puf foarte moale sau cu pene asemănătoare unor țepi mici, ați găsit un pui de cuib. Aceștia sunt mai tineri, nu pot zbura, au puține pene sau deloc și depind complet de părinți pentru supraviețuire. Nu rezistă mult în afara cuibului.
Dacă puteți vedea și ajunge la cuib, puneți puiul înapoi, cu grijă la igienă. Dacă nu vedeți cuibul, următoarea soluție este să așezați puiul pe o ramură stabilă și lată, cât mai sus cu putință, pentru ca părinții să îl găsească. Puteți confecționa chiar un cuib substitut dintr-o cutie mică sau un recipient pentru alimente căptușit cu prosop de hârtie, pe care să îl agățați într-un copac din apropiere.
Este foarte probabil ca părinții să fie ascunși în apropiere, chemându-și puiul sau chiar certându-vă. Dacă se întâmplă acest lucru, încercați să așezați pasărea cât mai aproape de păsările care o cheamă. Important este să nu hrăniți pasărea și să nu îi dați apă, deoarece acest lucru îi poate răni gura și gâtul delicat și chiar o poate sufoca.
