Dezastre și datorii: capcana din care țările sărace nu pot ieși
Uraganul Melissa, cea mai puternică furtună înregistrată vreodată în Jamaica, a lăsat în urmă aproximativ 4,8 milioane de tone de moloz în vestul insulei, necesitând circa 480.000 de camioane pentru îndepărtare, potrivit datelor satelitare ale Organizației Națiunilor Unite. Furtuna de categoria 5 a inundat plantațiile de banane, a smuls acoperișurile a 120.000 de locuințe și a întrerupt alimentarea cu energie electrică pe mare parte din insulă.
Institutul de Planificare din Jamaica a evaluat costul daunelor și pierderilor la până la 12,2 miliarde de dolari — echivalentul a 56,7% din produsul intern brut al țării pe 2024. În schimb, plățile din asigurările de dezastre și obligațiunile catastrofale au acoperit doar aproximativ 2% din aceste costuri, arată o analiză publicată în revista Science de profesorul Auroop R. Ganguly, de la Northeastern University, absolventa Aayushi Mishra și colegii lor.
Jamaica devenise un exemplu de responsabilitate financiară după ce a reușit să-și reducă datoria la jumătate în doar zece ani. Cu doar o lună înainte de uragan, agenția Standard and Poor’s ridicase ratingul de credit al țării, recunoscând disciplina bugetară. Însă a fost nevoie de doar câteva ore pentru ca acest progres să fie spulberat.
Trei mecanisme care întrețin cercul vicios
Cercetătorii identifică trei mecanisme care alimentează așa-numita „buclă mortală a datoriei climatice”. În primul rând, țările se simt presate să-și plătească datoriile în loc să investească în sisteme de drenaj, bariere costiere și alte lucrări de protecție. Guvernele care își achită la timp ratele rămân în grațiile creditorilor, precum Fondul Monetar Internațional, și astfel mențin accesul la împrumuturi avantajoase. În perioada 2024–2025, Jamaica a alocat aproximativ 3,15 miliarde de dolari pentru plata datoriilor — de circa șase ori mai mult decât cei 510 milioane de dolari destinați construcțiilor și modernizării infrastructurii.
În al doilea rând, plățile din asigurări acoperă doar o fracțiune din costurile de reconstrucție, iar țările se împrumută pentru restul. Pe măsură ce noile datorii se acumulează, guvernele rămân fără resurse atunci când trebuie să se pregătească pentru următoarea furtună. În al treilea rând, pregătirea pentru dezastre este greu de vândut electoral. „Politicienii primesc credit pentru reacția la dezastre, dar rareori câștigă voturi pentru cheltuieli legate de dezastre care nu s-au întâmplat”, explică Daniel Clarke, director executiv al Centre for Disaster Protection.
Patru reforme propuse
Ganguly și colegii săi propun o soluție în patru pași. Primul vizează modul în care FMI evaluează capacitatea unei țări de a-și gestiona datoria: includerea cheltuielilor pentru pregătirea împotriva dezastrelor ar da tonul și pentru agențiile de rating care tratează evaluările FMI drept standard de referință. Experții notează că această schimbare este deja în curs, FMI introducând din 2022 modele de evaluare care acordă mai mult credit pregătirii pentru dezastre, iar instrumente aprobate în septembrie 2026 de FMI și Banca Mondială ar putea oferi țărilor sărace mai mult spațiu pentru investiții în protecție.
A doua propunere vizează accesul la un fond fiduciar extins al FMI, destinat alimentelor și apei după dezastre. A treia ar introduce în contractele de împrumut clauze de suspendare a plăților în caz de dezastru. A patra ar lega plățile din asigurări de gradul de vulnerabilitate al comunităților: aceeași furtună lovește diferit localitățile, iar locuințele aflate sub nivelul mării, de exemplu, sunt mult mai expuse inundațiilor.
O altă opțiune menționată de mai mulți experți, printre care Teresa Anderson, responsabilă pentru justiție climatică la ActionAid International, este anularea directă a datoriilor. „Anularea datoriilor ar putea ajuta enorm, permițând măcar țărilor afectate de climă să-și folosească propriile resurse pentru a face față impactului climatic”, a declarat ea.
Natura, parte din soluție
Theresa Rodriguez-Moodie, director executiv al Jamaica Environment Trust, susține măsurile propuse, dar pledează pentru extinderea conceptului de reziliență dincolo de beton și oțel. „Ecosistemele naturale ale Jamaicai, inclusiv pădurile, zonele umede, recifele de corali și ecosistemele costiere, oferă protecție importantă împotriva fenomenelor meteo extreme”, a spus ea.
Experții subliniază că schimbările climatice sunt cauza frecvenței crescute a acestor dezastre. Potrivit ActionAid, 93,5% dintre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice se află și în dificultăți financiare, cheltuind până la două treimi din venituri pentru plata datoriilor. „Criza climatică împinge țările în datorii, iar criza datoriilor le lasă mai expuse la schimbările climatice”, a rezumat Anderson.
