Vortexul polar slăbește neobișnuit de devreme, cu câteva săptămâni mai repede decât oricând înregistrat
Meteorologii au anunțat că observă o perturbare fără precedent a vortexului polar la începutul lunii noiembrie, ceea ce crește riscul de valuri de frig în emisfera nordică, deși rămâne o incertitudine semnificativă în privința impactului, transmite AFP.
Vortexul polar este o zonă vastă de aer rece și de joasă presiune care circulă în mod normal de la vest la est, la mare altitudine, deasupra Arcticii. De obicei se întărește de-a lungul toamnei și atinge apogeul în jurul lunii ianuarie. Slăbirea sa are loc, de regulă, în a doua jumătate a iernii, între ianuarie și martie, când aerul rece se revarsă spre sud, în Europa, America de Nord și Asia.
Anul acesta, însă, oamenii de știință spun că vortexul slăbește deja la începutul lunii noiembrie. „Din câte știm, aceasta este cea mai timpurie perturbare a vortexului stratosferic observată vreodată”, au declarat pentru AFP Tim Stockdale și Frederic Vitart, oameni de știință principali la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).
Climatologul Judah Cohen, de la MIT, a explicat că vortexul este perturbat din straturile inferioare ale atmosferei. Undele atmosferice mari din troposferă, cunoscute drept unde Rossby, pot urca spre stratosfera polară, iar o astfel de ascensiune suficient de puternică declanșează o încălzire rapidă numită încălzire stratosferică bruscă. Aceasta slăbește sau chiar inversează vânturile care circulă de la vest la est și poate sparge vortexul, determinând aerul rece să se reverse spre sud.
„Asta crește într-adevăr șansele de pătrunderi de aer rece în latitudinile unde se află cele mai multe centre populate din emisfera nordică: Statele Unite, Europa și Asia de Est”, a declarat Cohen pentru AFP.
Grahame Madge, purtător de cuvânt al Met Office din Marea Britanie, a declarat pentru AFP că fenomenul este „foarte timpuriu” și că această precocitate ar putea fi declanșată de amploarea evenimentului El Niño din Pacific. El Niño din acest an, un model de temperaturi ale suprafeței mării mai ridicate decât normal în Pacificul ecuatorial, cu efecte în lanț asupra atmosferei, este deosebit de puternic și ar putea amplifica aceste unde.
Stockdale și Vitart au spus că nu știu de ce perturbarea a venit atât de devreme, dar au fost de acord că El Niño „ar fi putut fi un factor care să o facă mai probabilă”. Cohen s-a arătat însă mai precaut, explicând că perturbarea actuală pare mai degrabă legată de un sistem de înaltă presiune record deasupra Scandinaviei și nord-vestului Rusiei, regiuni mai favorabile în anii La Niña.
Panoul polarvortex.earth, care vizualizează modelarea ECMWF, arată în prezent o destrămare completă a vortexului – momentul în care vânturile vestice devin estice – până pe 20 noiembrie. O încălzire stratosferică bruscă în noiembrie s-a produs doar de trei ori în evidențele care datează din anii 1950 – în 1958, 1968 și 2025 – de fiecare dată pe 28 noiembrie. Agenția franceză Meteo-France a declarat pentru AFP că perturbarea actuală este „un eveniment fără precedent”.
Cât de severe vor fi eventualele valuri de frig rămâne departe de a fi clar. Deoarece perturbarea vine atât de devreme, temperaturile aerului în „locuri precum Siberia sau deasupra Arcticii nu sunt încă atât de reci pe cât vor fi”, ceea ce ar putea face pătrunderile mai puțin severe, a spus Madge, care a numit evenimentul „excepțional”, dar „nu neapărat îngrijorător”. El Niño, care tinde să aducă ierni mai blânde, ar putea de asemenea ajuta. Cohen a spus că acesta ar putea „modera sau modifica” impactul, dar că acest lucru rămâne incert.
„În acest stadiu, consecințele potențiale pentru Franța rămân foarte incerte”, a declarat Meteo-France. „Acestea vor depinde de modul în care evoluează perturbarea, de poziționarea ei și de dacă se propagă sau nu spre straturile inferioare ale atmosferei.”
Cohen a spus că schimbările climatice ar putea juca un rol, deși a subliniat că este vorba de speculație și că nicio cercetare nu a confirmat încă această legătură. Pierderea rapidă a gheții marine din jurul Scandinaviei încălzește acea regiune, în timp ce mai multa zăpadă din Asia de Est o răcește, a explicat el. Acest lucru ar putea accentua contrastul de temperatură de-a lungul Eurasiei, ceea ce la rândul său ar amplifica undele Rossby și ar face mai probabilă perturbarea vortexului polar.
