Responsabilitățile din relațiile sociale apropiate explică diferențele culturale dintre Est și Vest
Un studiu internațional publicat în Nature Human Behavior pe 15 septembrie arată că responsabilitățile pe care oamenii le au în relațiile apropiate diferențiază în mod fiabil culturile est-asiatice de cele occidentale și stau la baza colectivismului. Cercetătorii au dezvoltat un chestionar pentru a măsura acest fenomen, pe care l-au numit „responsibilism”.
Studiul a fost condus de Thomas Talhelm, profesor în Departamentul de Psihologie al Universității Statale Arizona. Potrivit acestuia, înțelegerea acestui fenomen poate oferi perspective valoroase pentru persoanele care trăiesc între culturi, inclusiv pentru copiii imigranților care navighează între așteptări conflictuale acasă și la școală, pentru profesori care își adaptează predarea în funcție de elevi cu seturi de valori diferite sau pentru medici care îi ajută pe oameni să ia decizii pentru membrii bolnavi ai familiei.
Șapte ani în China și originea cercetării
Talhelm a petrecut șapte ani locuind în China, experiență care i-a inspirat și modelat această lucrare. În timpul șederii la Beijing, a experimentat îmbulzeala competitivă din metrou și a primit priviri suspicioase atunci când zâmbea trecătorilor de pe stradă. La început, aceste comportamente păreau incompatibile cu ideea că China are o cultură colectivistă, până când a realizat că firul comun al tuturor acestor interacțiuni era că ele aveau loc între persoane care nu aveau relații apropiate între ele.
Talhelm a presupus că acest fir comun ar putea contribui la concluziile contradictorii despre colectivism. Pentru a testa această idee, echipa de cercetare a creat întrebări noi de sondaj care să analizeze în profunzime responsabilitățile ce decurg din relațiile apropiate cu cineva. Întrebările erau specifice cu privire la cine era implicat și ce se întâmpla, incluzând scenarii precum găzduirea părinților în vârstă sau participarea la o petrecere și conversația cu persoane necunoscute pentru a-și face prieteni noi. Cercetătorii au precizat gradul de apropire al persoanelor implicate, fie că era un părinte, un coleg sau un străin, circumstanțele și acțiunile implicate. Separat, sondajul a inclus întrebări despre emoții, cum ar fi cum se simt oamenii față de cei apropiați sau față de cei care fac parte dintr-un grup mai larg.
45 de limbi și 100 de culturi
Chestionarul privind responsibilismul a fost tradus în 45 de limbi și aplicat unui număr de 12.247 de persoane din 100 de culturi diferite. Țările incluse în eșantion acoperă 90% din populația mondială. Noul sondaj a separat în mod fiabil culturile est-asiatice de cele occidentale, ceea ce cercetările anterioare nu au reușit să facă. Țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia au obținut scoruri mai mari la responsibilism decât America de Nord, Europa și Australia.
Talhelm a explicat că individualismul versus colectivismul explică diferențele dintre continente, națiuni și chiar grupuri din interiorul națiunilor.
Ce prezice responsibilismul
Culturile colectiviste tind să obțină rezultate bune la măsurătorile privind ordinea socială, dar acestea vin cu prețul drepturilor individuale și al deschiderii, a explicat Talhelm. Țările care au obținut scoruri mari la sondajul privind responsibilismul au avut scoruri mai scăzute la democrație și mai multă corupție guvernamentală. De asemenea, au avut mai puține politici favorabile imigranților, cum ar fi dreptul la muncă și reunificarea familiei, și mai puține brevete și vânzări de bunuri creative.
Sondajul a evidențiat și diferențe în sănătatea publică, țările cu scoruri mari având mai puține decese pe cap de locuitor din cauza COVID-19 și rate mai scăzute de abuz de droguri.
Scorurile la sondajul privind responsibilismul au prezis și comportamente la nivel individual. Scorurile mai mari au fost asociate cu locuirea împreună cu membri ai familiei extinse și cu disponibilitatea de a minți în instanță pentru un prieten apropiat. În schimb, scorurile mai scăzute la responsibilism, asociate cu culturi mai independente, au fost corelate cu probabilitatea de a returna un portofel pierdut și cu mai puține amenzi de parcare acordate diplomaților ONU.
Imunitatea diplomatică înseamnă că amenzile de parcare nu trebuie plătite, însă, în ciuda absenței consecințelor, numărul amenzilor de parcare în rândul diplomaților ONU a variat larg, de la zero la 246 per diplomat pe o perioadă de patru ani. Încălcarea regulilor de parcare înseamnă că o altă persoană, probabil necunoscută șoferului, nu a putut parca. Distanța acestei relații influențează probabil alegerea locului de parcare, iar diplomații care au primit cele mai multe amenzi de parcare în apropierea ONU proveneau din țări cu scoruri mari la responsibilism.
