Femelele din grupuri sociale împart adesea reproducerea și creșterea puilor
Un studiu comparativ recent arată că, în rândul speciilor de păsări și mamifere care se reproduc cooperativ, femelele mature sexual care trăiesc în același grup mai degrabă împart reproducerea și se ajută reciproc în creșterea puilor, decât să monopolizeze reproducerea. Cercetarea, publicată în Proceedings of the Royal Society B, face parte din proiectul Co-BreeD (Cooperative-Breeding Database) și a fost coordonată de cercetători de la Universitatea din Konstanz și alte instituții.
Motivația studiului a pornit de la observația că mai multe analize comparative anterioare clasificau speciile într-un mod superficial, fără a ține cont de nuanțele importante ale sistemului social și de diferențele dintre populații. Dr. Yitzchak Ben Mocha, primul autor al lucrării, a explicat că unele studii susțineau că, la speciile cu reproducere cooperativă, toate femelele dintr-un grup, în afară de una, renunță la reproducerea proprie pentru a sprijini puii unei singure femele dominante.
Analizând datele demografice disponibile, cercetătorii au constatat însă că aproape toate cuiburile unor specii precum albăstrelul vestic (Sialia mexicana) și prigorii superb (Malurus cyaneus) nu aveau deloc ajutoare femele. Prin urmare, la aceste specii nu poate exista monopol reproductiv feminin și nici îngrijire aloparentală din partea femelelor.
Compararea speciilor cu reproducere cooperativă
Echipa a examinat observațiile raportate în studii anterioare asupra a 73 de specii de păsări și mamifere cu reproducere cooperativă, pentru a evalua dacă afirmațiile anterioare despre îngrijirea aloparentală feminină erau susținute de date. Un obiectiv central a fost să determine dacă femelele mature sexual care conviețuiesc cooperează, ajutând la creșterea puilor celorlalte, sau dacă o singură femelă monopolizează reproducerea în timp ce celelalte acționează ca ajutoare.
Rezultatele au arătat că, în majoritatea cazurilor, alomamele erau femele imature sexual sau existau doar ajutoare masculi, astfel încât nicio femelă nu renunța cu adevărat la reproducerea proprie. Atunci când în același grup trăiau mai multe femele mature sexual, acestea se reproduceau împreună și se ajutau reciproc la creșterea puilor, mai degrabă decât să-și suprime reciproc reproducerea.
Studiul a avut și un obiectiv metodologic: demonstrarea efectului înșelător al ignorării compoziției sociale a grupurilor animale atunci când speciile sunt clasificate în categorii sociale și această clasificare este folosită pentru a testa modele teoretice.
Datele proiectului Co-BreeD
Cercetătorii au folosit date colectate în cadrul proiectului Co-BreeD, inițiat de Ben Mocha și Michael Griesser pentru a compila o resursă standardizată și cu acces liber destinată cercetării comparative asupra reproducerii cooperative. Datele provin în principal din literatura științifică revizuită de specialiști privind populații sălbatice de păsări și mamifere și sunt verificate de curatorii proiectului și de autorii originali ai fiecărui studiu.
Ben Mocha a explicat că baza de date oferă informații specifice pentru o specie care trăiește într-o anumită locație, într-o anumită perioadă, evitând astfel generalizarea la nivel de specie și permițând luarea în considerare a variației din interiorul speciilor.
Implicațiile rezultatelor
Concluziile analizei arată că, în populațiile de păsări și mamifere studiate, femelele mature sexual care trăiesc în același grup împart mai frecvent reproducerea și se ajută reciproc la creșterea puilor decât monopolizează reproducerea. Aceste rezultate ar putea ghida viitoarele cercetări asupra reproducerii cooperative.
Ben Mocha consideră că, din punct de vedere biologic, ar trebui mai întâi să ne întrebăm de ce grupurile cu mai multe femele mature sexual sunt frecvente la unele taxonomii, precum mamiferele, comparativ cu altele, precum păsările. Abia apoi ar trebui analizat în ce condiții femelele mature care conviețuiesc cooperează sau își suprimă reciproc reproducerea.
Cercetătorul speră că eforturile sale vor încuraja alți zoologi să examineze mai atent datele disponibile atunci când realizează studii comparative între specii. El subliniază că acest demers minuțios este încă insuficient apreciat în domeniu, dar ar trebui să devină standardul, deoarece dovezile acumulate arată că un eșantion mare de specii nu poate compensa datele inexacte pentru fiecare specie analizată.
Prima versiune a bazei de date Co-BreeD este disponibilă online și poate fi folosită de alți cercetători pentru a investiga în continuare comportamentul de reproducere cooperativă. Ben Mocha și colegii săi lucrează deja la o a doua versiune, mai extinsă, menită să ofere comunității științifice o resursă de referință pentru cercetarea cooperării la păsări și mamifere.
