Relația complicată dintre americani și știință
Un studiu național realizat pe 1.854 de americani arată că 60% sau mai mulți sunt interesați de știință sau o consideră valoroasă pentru societate, dar mai puțin de jumătate o percep ca fiind credibilă sau simt un sentiment de apartenență la comunitatea științifică.
Cercetarea, publicată în revista PLOS One, a fost condusă de Brooklynn Joyner și Lincoln Larson, din cadrul Universității de Stat din Carolina de Nord. Rezultatele evidențiază diferențe semnificative între grupuri demografice: femeile, persoanele fără studii universitare sau postuniversitare și americanii de culoare au raportat legături mai slabe cu știința în anumite privințe.
Credibilitate și încredere
Doar 43% dintre respondenți consideră știința credibilă. Joyner explică acest decalaj prin faptul că publicul trăiește într-o societate tot mai sceptică, în care știința poate fi interpretată tendențios, iar oamenii simt că nu au informațiile necesare pentru a evalua detaliile. Larson adaugă că oamenii au încredere în știință, dar nu neapărat în oamenii de știință, pe care îi suspectează uneori de interese ascunse sau influențe corporative ori politice.
Accesibilitate și incluziune
Joyner subliniază că știința are o problemă de accesibilitate și incluziune, un fenomen cu rădăcini istorice: femeile și persoanele de culoare nu au fost lăsate să practice știința, iar lipsa actuală de incluziune este o consecință pe termen lung. Larson completează că, pentru ca un public divers să valorizeze și să aibă încredere în știință, aceasta trebuie să fie accesibilă și înțeleasă de toți, iar oamenii de știință și comunicatorii trebuie să se conecteze cu grupurile marginalizate istoric.
Sentimentul de apartenență
Doar 39% dintre participanți simt că aparțin domeniului științific. Joyner consideră că nu toată lumea trebuie să simtă această apartenență, dar cei care o caută ar trebui să o poată construi ușor și autentic. Ea observă că lipsesc oportunitățile de implicare ulterioară după apariția interesului. Larson adaugă că știința trebuie făcută accesibilă și relatable, percepută ca parte din viața cotidiană, nu doar ca o activitate academică rezervată specialiștilor.
Rolul științei cetățenești
Circa 14% dintre respondenți au participat la multiple proiecte de știință cetățenească și au raportat un interes mai mare, mai multă încredere în propriile capacități, un sentiment mai puternic de apartenență și o credință mai mare în valoarea științei. Joyner vede în știința cetățenească o soluție importantă, dar semnalează că puțini oameni știu că pot participa. Larson consideră că știința cetățenească oferă tuturor șansa de a juca un rol relevant și semnificativ în procesul științific.
Direcții de acțiune
Joyner apreciază că relația dintre public și știință nu este atât de tensionată pe cât pare, majoritatea americanilor având o atitudine pozitivă. Ea propune însă o schimbare de perspectivă: nu doar o mai bună implicare a publicului în știință, ci o prezență mai mare a oamenilor de știință în comunități. Larson consideră că tensiunea este exagerată, dar recunoaște că relația se deteriorează într-o epocă a faptelor alternative și a ridiculizării oamenilor de știință pe rețelele sociale. El sugerează că implicarea autentică în proiecte participative ar putea schimba percepțiile criticilor.
