Studiu genetic: Castraveții de mare pot trăi peste 100 de ani, iar pescuitul excesiv le amenință supraviețuirea
Un studiu genetic de marcare-recapturare, primul de acest tip, a dezvăluit că o specie de castraveți de mare aflați pe lista speciilor periclitate poate trăi zeci de ani, iar unele exemplare depășesc 100 de ani. Descoperirea sugerează că populațiile de castraveți de mare negri se recuperează mult mai lent decât se credea anterior, ceea ce are implicații directe asupra limitelor de captură din pescuitul comercial.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie comparând mostre de ADN prelevate de la o populație din zona de protecție totală a Parcului Marin al Marelui Recif de Corali în anul 2000 cu mostre colectate din același loc 24 de ani mai târziu. Fiecărui animal i s-a prelevat o mică biopsie, după care a fost eliberat în locul de origine. Modelarea statistică a fost utilizată pentru a estima durata de viață.
„Am avut bănuiala că pot trăi mai mult decât cei 10 ani considerați în mod obișnuit”, a declarat dr. Sven Uthicke, cercetător principal la Institutul Australian de Științe Marine. „Am colectat 55 de animale pentru eșantionare și ne-am gândit că, dacă vom găsi trei indivizi identici cu cei de acum 24 de ani, ar fi extraordinar. De fapt, am constatat că 60% (33) erau aceiași cu cei eșantionați în 2000, ceea ce a fost cu adevărat o surpriză.”
Rezultatele arată că adulții de castraveți de mare negri au o longevitate extremă și rate naturale de mortalitate foarte scăzute. În medie, trăiesc cel puțin 24 până la 27 de ani, iar unele exemplare depășesc 100 de ani. Majoritatea animalelor recapturate au crescut foarte puțin pe parcursul celor 24 de ani, iar multe au devenit chiar mai mici.
„Aceste constatări sugerează că populațiile de castraveți de mare negri se recuperează mult mai lent după presiunea pescuitului decât se presupunea anterior. Exploatarea trebuie să fie mult mai conservatoare decât în prezent dacă dorim să evităm o posibilă extincție și să le păstrăm funcțiile ecologice importante”, a adăugat Uthicke.
Castravetele de mare negru este o delicatesă foarte apreciată în unele culturi și este pescuit în Australia, Insulele Pacificului și Asia de Sud-Est. Se vinde cu peste 400 de dolari australieni pe kilogram în Hong Kong, iar în prezent este rar întâlnit pe piețele asiatice din cauza supraexploatării stocurilor sălbatice. Specia este răspândită în întregul Mare Recif de Corali, iar arealul său se extinde până în Australia de Vest.
Castraveții de mare joacă un rol important în ecosistemele marine tropicale, reciclând nutrienții de pe fundul oceanului și amestecând sedimentele. Studii recente arată de asemenea că populațiile sănătoase de castraveți de mare pot îmbunătăți sănătatea coralilor.
Specia este inclusă în Anexa II a Convenției privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate și este clasificată în prezent ca periclitată pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Uthicke a precizat că abordările actuale de gestionare a pescuitului trebuie reevaluate, deoarece acestea presupun că speciile tropicale de castraveți de mare pot înlocui indivizii recoltați mai repede decât indică rezultatele cercetării.
„Recoltarea unor animale longevive de recif precum castravetele de mare negru este puțin probabil să fie durabilă în condițiile actuale de presiune a pescuitului și stres ambiental”, a spus el.
Cercetarea a fost coordonată de Institutul Australian de Științe Marine, în parteneriat cu Universitatea din Sydney și Universitatea Southern Cross.
Profesoara de biologie marină Maria Byrne de la Universitatea din Sydney a declarat că specia se află într-o stare precară de conservare la nivel global. „Rezultatele acestui studiu sunt un semnal de alarmă pentru a intensifica urgent protecția lor”, a afirmat ea.
Profesorul Steven Purcell de la Universitatea Southern Cross, specialist în știința și managementul marin, a subliniat că studiul evidențiază necesitatea unei planificări mai bune a strategiilor de recoltare pescărească și a conservării speciei. „Pescarii din Insulele Pacificului spun că această specie este acum rar văzută pe recifele lor, iar Australia ar trebui să țină cont de acest lucru pentru a evita supraexploatarea acestei resurse”, a declarat el.
