Studii submarine în apropierea Insulelor Scilly dezvăluie peste 90 de specii în habitate sedimentare slab reflectate de clasificările actuale
Cercetătorii de la Universitatea din Plymouth au realizat o evaluare fără precedent a fundului marin din jurul Insulelor Scilly, dezvăluind mozaicuri complexe de sedimente care susțin o gamă largă de specii formatoare de habitate. Studiul, publicat în Journal of Applied Ecology, a combinat filmări subacvatice tractate și cu momeală în 10 locații din afara ariilor marine protejate existente.
Anchetelor le-au relevat o varietate de habitate sedimentare — de la forme de relief nisipoase până la bolovani și pietriș peste nisip — la adâncimi de până la 90 de metri sub suprafața oceanului. Aceste habitate găzduiesc peste 90 de specii de animale de fund marin, inclusiv corali, spongieri, viermi, rechini, raze și stele de mare.
Multe specii erecte de pe fundul mării, precum spongierii, pot oferi adăpost altor specii și pot crește sensibilitatea habitatului. De asemenea, aceste habitate pot crea zone de reproducere și hrănire pentru specii de importanță comercială și de conservare.
Analizele ulterioare au arătat însă că această diversitate de habitate sedimentare nu este pe deplin surprinsă de clasificările habitatelor din Sistemul European de Informare asupra Naturii (EUNIS). Clasificările marine EUNIS sunt concepute pentru a descrie habitatele și speciile care trăiesc în anumite părți ale oceanului și pot informa deciziile de management al conservării și politicile privind activitățile umane.
Constatările au determinat echipa de cercetare să sugereze că clasificările pentru habitatele sedimentare din jurul Regatului Unit s-ar putea baza pe linii de referință deplasate — informații care reflectă modul în care arată un habitat după decenii de activitate umană, mai degrabă decât cum ar putea arăta în cel mai bun scenariu pentru compoziția și sănătatea sa.
„Multe dintre habitatele sedimentare din jurul Insulelor Scilly nu au fost traulate sau dragate mai bine de un deceniu. Astfel, oferă un exemplu foarte bun despre cum poate arăta un fund marin în recuperare. Studiul nostru a umplut lacune semnificative în cunoștințele despre speciile diverse care pot prospera în habitate sedimentare neafectate de unelte de pescuit tractate pe fund timp de peste 10 ani. Cu toate acestea, acolo unde liniile de referință deplasate afectează clasificările habitatelor, acestea vor trebui actualizate pentru a asigura protejarea adecvată a habitatelor marine în viitor”, a declarat Rebecca Turley, cercetătoare doctorandă.
Pe baza constatărilor, cercetătorii au formulat trei recomandări despre care cred că ar putea îmbunătăți deciziile viitoare privind Insulele Scilly și alte locații din Regatul Unit: managementul marin ar trebui să renunțe la dependența de cadrele rigide de clasificare EUNIS, iar clasificările și evaluările de sensibilitate ar trebui revizuite pentru a include dovezi noi, altfel integritatea și eficacitatea ariilor marine protejate ar putea fi puse în pericol; monitorizarea robustă — deși poate fi costisitoare și consumatoare de timp — ar trebui implementată pentru a determina liniile de referință ecologice și recuperarea; ariile marine protejate trebuie gestionate pe baza habitatelor și speciilor găsite în întregul sit, mai degrabă decât concentrându-se pe caracteristici individuale de habitat, pentru a proteja mai bine ecosistemele marine.
„Noua înțelegere a habitatelor sedimentare confirmă că politicile actuale de management marin, cum ar fi clasificările EUNIS, reflectă linii de referință deplasate. Pentru ca ariile marine protejate să fie instrumente eficiente pentru conservarea marină, trebuie să abordăm incertitudinile din clasificările existente ale habitatelor și evaluările de sensibilitate, să modificăm obiectivele privind starea habitatelor marine și să actualizăm măsurile spațiale din planificarea conservării. Prin recomandările noastre, am putea avansa spre o abordare ecosistemică care îmbunătățește corespunzător recuperarea și conservarea atât a habitatelor, cât și a speciilor”, a declarat Emma Sheehan, profesoară de ecologie marină.
