Recifele de ostrici ar putea genera anual 12 trilioane de dolari pentru sănătatea planetei, dacă ar fi gestionate mai bine
Un studiu recent publicat în Frontiers in Marine Science arată că recifele de ostrici din întreaga lume constituie o resursă prețioasă, mult subestimată și insuficient valorificată. Autorii au calculat potențialul produs ecosistemic brut (GEP) al acestor recife — echivalentul ecologic al produsului economic brut — și au estimat că ele ar putea genera anual bunuri și servicii ecosistemice în valoare de trilioane de dolari, cu efecte asupra sănătății planetei și a bunăstării umane.
„Estimăm că recifele de ostrici complet restaurate din primele 10 țări hotspot la nivel mondial ar produce un GEP de 12 trilioane de dolari”, a declarat dr. Matteo Convertino, profesor asociat la Universitatea Tsinghua și autor correspondent al studiului.
Obiectivul de dezvoltare durabilă al ONU „Viața sub apă” prevede conservarea și utilizarea durabilă a resurselor costiere și marine pentru protejarea bunăstării umane. Cu toate acestea, recifele de ostrici — ca toate ecosistemele costiere — se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza supraexploatării, poluării și schimbărilor climatice. La nivel mondial, aproximativ 85% dintre aceste recife au fost pierdute în ultimul secol, în special în estuare și delte fluviale.
Dincolo de hrană
Cercetătorii au evaluat mai întâi unde există habitate adecvate pentru recifele de ostrici și unde acestea s-ar putea forma spontan, în condițiile unor intervenții corecte de protecție și restaurare. Apoi au estimat valoarea potențială a întregului „portofoliu” de servicii ecosistemice pe care aceste recife le-ar putea oferi: pe lângă ostrici pentru consum uman, filtrarea apei, protecția țărmurilor, reciclarea nutrienților prin rețeaua trofică și stocarea carbonului. Recifele oferă, de asemenea, hrană, adăpost și zone de reproducere pentru numeroase specii de pești și nevertebrate.
Oamenii de știință au folosit mii de înregistrări georeferențiate ale recifelor de ostrici din două baze de date publice și un algoritm de învățare automată pentru a prezice distribuțiile geografice și caracterul adecvat al habitatelor la nivel mondial, identificând și locuri potențiale noi. Estimarea a luat în calcul o serie de măsuri de mediu, precum temperatura locală a apei, salinitatea, lumina, bogăția în nutrienți și oxigenarea. Orice locație cu un scor de adecvare a habitatului de 65% sau mai mare a fost clasificată ca adecvată. Combinând scorul unei zone cu măsura serviciilor ecosistemice pe care le-ar putea oferi un recif acolo, autorii au evaluat „ecopotentialul” fiecărei locații: cu cât acesta este mai mare, cu atât beneficiul potențial este mai ridicat.
Rezultatele au arătat că ecopotentialul prezis este cel mai mare în 10 „națiuni hotspot”: SUA, Australia, Chile, China, Japonia, Coreea de Sud, Argentina, Franța, Germania și Italia. În aceste țări, aproximativ 295.000 de kilometri pătrați (114.000 de mile pătrate), adică 6% din zonele lor costiere, au fost considerate adecvate. Recifele de ostrici ocupă în prezent doar 10% din această suprafață, în principal în lagune și golfuri, estuare și delte fluviale, ceea ce indică un potențial semnificativ de extindere. Doar 23% din aria adecvată se află în prezent sub vreo formă de protecție marină.
Cu protecție adecvată, o lume întreagă de posibilități
Dacă întreaga suprafață cu ecopotential pozitiv ar fi ocupată de recife, calculele autorilor arată că acestea ar putea filtra volume uriașe de apă: 77,58 cvadrilioane de litri în SUA, 69,92 cvadrilioane în Australia și 46,58 cvadrilioane în Chile. De asemenea, recifele ar putea sechestra până la 12,3 milioane de tone metrice de carbon pe an. Numai în SUA, valoarea potențială combinată a eliminării azotului, stocării carbonului și purificării apei de către recifele de ostrici a fost estimată la 25,1 miliarde de dolari pe an.
Autorii subliniază însă că acestea sunt estimări care deduc serviciile ecosistemice din medii globale ale unor parametri cheie și care ar putea fi influențate de schimbările populațiilor de ostrici în timp sau de criza climatică. De asemenea, ar fi nevoie de muncă semnificativă de restaurare și protecție a habitatelor pentru a valorifica potențialul recifelor.
„Am estimat că 90% dintre siturile adecvate pentru recifele de ostrici necesită restaurare, iar 80% necesită protecție prin eforturi de conservare. Cu alte cuvinte, situația actuală a ostricilor este foarte suboptimală, dar există o oportunitate uriașă, având în vedere beneficiile”, a spus Convertino. „Deoarece încălzirea globală scade în general calitatea habitatului recifelor de ostrici, ne așteptăm ca GEP-ul lor global să scadă față de valoarea potențială actuală de 12 trilioane de dolari. Totuși, unele țări ar putea cunoaște o extindere a recifelor datorită unor condiții mai favorabile pentru creșterea și răspândirea ostricilor, în special Australia, Indonezia, Coreea de Sud, Japonia și Franța.”
