Inteligența artificială poate corecta dezinformarea medicală, dar tonul corecției este esențial
Într-o perioadă în care dezinformarea medicală se răspândește rapid online, inteligența artificială poate corecta eficient informațiile false, însă tonul corecției este factorul decisiv, arată un nou studiu condus de Universitatea de Stat din Washington.
Cercetarea, publicată în International Journal of Human-Computer Interaction, a constatat că pentru persoanele care percep inteligența artificială strict ca pe un instrument tehnic, corecțiile formulate într-un ton neutru, bazat exclusiv pe fapte, sunt cele mai convingătoare. În schimb, pentru cei care cred că inteligența artificială poate avea trăsături umane, un ton empatic și înțelegător este cel mai eficient.
Mai important, tonul s-a dovedit a fi mai important decât sursa corecției în sine.
„În multiple studii, echipa noastră a descoperit că corecțiile pot funcționa de cele mai multe ori, dar tonul corecției este important”, a declarat Porismita Borah, profesoară la Școala de Comunicare Edward R. Murrow din cadrul Universității de Stat din Washington și autoare corespondentă a studiului. „În acest studiu, nu a contat neapărat dacă corecția venea de la o ființă umană sau de la un agent de inteligență artificială. Ce a contat a fost tonul și modul în care acesta se alinia cu convingerile oamenilor despre dacă agenții de inteligență artificială ar trebui să fie mai umani sau mai apropiați de o mașină.”
Rezultatele sugerează că platformele de socializare, agențiile guvernamentale, organizațiile de presă și alți actori ar putea direcționa agenții de verificare a faptelor bazați pe inteligență artificială în funcție de nivelul de antropomorfism al utilizatorului — tendința de a atribui caracteristici umane animalelor, mașinilor și altor entități non-umane. Autorii propun un pas simplu de inițializare pentru utilizatorii platformelor sau conturilor, prin care să li se evalueze tendințele antropomorfe și să se ajusteze în consecință tonul conversațional al inteligenței artificiale.
Co-autorii lui Borah au fost Ziyao Zhang, student la doctorat la Universitatea de Stat din Washington; Xiaohui Cao, student la doctorat la Universitatea Wisconsin-Madison; și Danielle Ka Lai Lee, profesoară asistentă la Universitatea Shue Yan din Hong Kong.
Pentru a convinge pe cineva că o afirmație este incorectă nu este suficient să prezinți fapte. Oamenii se pot simți provocați sau insultați și pot reacționa defensiv atunci când sunt corectați. De asemenea, pot pune la îndoială sau pot contesta sursa corecției.
Pe măsură ce rețelele sociale s-au multiplicat, alimentând răspândirea afirmațiilor medicale dubioase, cercetătorii au căutat tot mai mult să înțeleagă cum să combate eficient dezinformarea. Borah studiază acest subiect de un deceniu, iar publicația sa actuală avansează înțelegerea rolului pe care îl joacă empatia în corecții. Alți cercetători au ajuns la concluzii contradictorii cu privire la eficacitatea unui ton empatic în reducerea percepțiilor eronate.
Echipa lui Borah a adăugat o nouă dimensiune acestei întrebări, testând eficacitatea tonului în raport cu așteptările și convingerile persoanei corectate. Au realizat un experiment online randomizat cu 857 de părinți ai unor copii din grupa de vârstă recomandată pentru vaccinul împotriva virusului papiloma uman, sau HPV. Virusul se transmite prin contact sexual și poate cauza o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancer. Vaccinul HPV este considerat sigur și eficient, dar a fost subiectul unei dezinformări răspândite.
Participanții la studiu au fost evaluați pentru nivelul lor de credință în antropomorfism, apoi li s-a arătat un fir de comentarii simulat pe Facebook, care începea cu o afirmație falsă: „Vaccinurile HPV cresc riscul de probleme neurologice”. Un cont de corecție bazat pe inteligență artificială intervenea asupra afirmației în firul de comentarii.
Răspunsurile neutre foloseau un limbaj direct și simplu: „Acest lucru nu este adevărat. Studiile științifice nu au arătat nicio legătură între vaccinurile HPV și vreuna dintre acele afecțiuni neurologice înfricoșătoare.” Tonul empatic era mai cald, de exemplu: „Vă înțeleg, dar studiile științifice au arătat…”
Corecția a fost cea mai eficientă în reducerea percepțiilor eronate atunci când tonul se potrivea cu convingerile respondentului despre antropomorfism.
Constatările contribuie la înțelegerea tot mai nuanțată a complexității persuasiunii și corectării dezinformării.
„Problema dezinformării este critică și nu dispare”, a spus Borah. „Eficacitatea corecțiilor depinde de mulți factori — de exemplu, modul în care vorbești cu cineva atunci când oferi informații corecte. Un ton empatic poate funcționa adesea mai bine decât unul condescendent. Rasa, genul și alți factori contează, de asemenea. Încercăm în cele din urmă să studiem oamenii — iar oamenii sunt remarcabil de complecși.”
