Diversitatea culturilor pe parcele mici sprijină păsările din zonele agricole
Păsările joacă roluri importante în natură: consumă dăunători și dispersează semințe, fiind considerate indicatori ai unui mediu sănătos. Un nou studiu publicat în revista Landscape Ecology arată că varietatea culturilor pe parcele mici creează habitate mai bune pentru păsări.
Cercetarea, condusă de Centrul Leibniz pentru Cercetare în Peisaje Agricole (ZALF), s-a desfășurat pe parcursul a trei ani. Păsările au vizitat câmpul experimental cu aproximativ 70% mai des decât câmpurile mari vecine, gestionate convențional. Rezultatul este clar: acolo unde se folosesc mai puține pesticide și unde diferite culturi cresc aproape una de cealaltă, păsările sunt mai numeroase.
Analiza a arătat că păsările nu doar că au fost întâlnite mai frecvent în câmpurile gestionate diversificat, ci s-au și comportat diferit. Formau grupuri mici și preferau zonele cu utilizare redusă a pesticidelor și diversitate vegetală mai mare. Ciocârlia de câmp, o specie care cuibărește în zone deschise și este adesea considerată un simbol al peisajului agricol, a beneficiat în mod deosebit de aceste condiții, fiind găsită semnificativ mai des în zonele cu mai puține pesticide chimice, benzi de flori adiacente și mai multe plante sălbatice.
„Datele noastre arată clar că nu contează doar ce se cultivă, ci și cum este proiectat și gestionat terenul”, explică Jenny Kröcher, cercetător în echipa ZALF. „Dacă facem câmpurile mai mici, combinăm culturi diferite și, acolo unde este posibil, reducem protecția chimică a culturilor sau o înlocuim cu metode nechimice, creăm habitate care oferă păsărilor hrană și adăpost. Este ca un bufet și o plasă de siguranță la un loc.”
Studiul se distinge prin faptul că analizează întregul mozaic al peisajului, nu doar măsuri individuale. În timp ce alte cercetări examinează adesea doar efectul unor benzi de flori sălbatice, experimentul patchCROP arată cum parcelele mici, culturile diferite și gestionarea durabilă a dăunătorilor funcționează împreună. Rezultatele confirmă observații anterioare, dar oferă o imagine mai detaliată datorită rezoluției spațiale ridicate a datelor.
Experimentul patchCROP a combinat numeroase parcele mici într-un câmp mare, cu diferite culturi și metode de gestionare. Pentru comparație, cercetătorii au observat câmpuri mari vecine, gestionate convențional. Din septembrie 2020 până în august 2023, au cartografiat toate păsările observate pe parcelele mici și în zonele de control din apropiere.
Analiza a fost posibilă prin metoda „Spatial Point Pattern Analysis” (SPPA), rareori aplicată în acest mod datelor privind păsările. Cercetarea pe terenuri agricole active este dificil de evaluat prin standarde științifice convenționale, deoarece nu există parcele replicate identice și independente. Metoda SPPA folosește distribuția spațială a observațiilor pentru a examina dacă aceasta este aleatorie sau relevă tipare, permițând cercetătorilor să analizeze simultan factori de mediu precum utilizarea produselor de protecție a plantelor, condițiile solului și structura vegetației. Studiul demonstrează astfel că se pot trage concluzii științifice solide și din experimente reale pe teren, fără parcele replicate.
Integrarea conservării naturii în terenurile cultivate oferă o cale promițătoare de a combina securitatea alimentară cu conservarea speciilor. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica modul în care aceste sisteme vor afecta profitabilitatea fermelor pe termen lung și cum pot fi adoptate pe scară largă.
