Nanoparticule magnetice pentru diagnosticul și tratamentul sarcinii ectopice
O echipă de cercetători a demonstrat pe un model de șoarece o metodă potențial mai bună de îngrijire a femeilor care se confruntă cu sarcina ectopică, o afecțiune care pune viața în pericol. Sarcina ectopică apare atunci când ovulul fertilizat se implantează în altă parte decât în mucoasa uterului. Astfel de sarcini nu sunt viabile și reprezintă o cauză principală a mortalității materne în primul trimestru de sarcină.
Studiul a fost publicat în jurnalul Biomaterials. Conform autorilor, 2% din totalul sarcinilor din Statele Unite și între 1% și 2% la nivel mondial sunt ectopice. Doar în SUA, aceasta înseamnă aproximativ 100.000 de sarcini ectopice anual; în ultimii șase ani, circa 30 de femei au murit anual din cauza sarcinilor ectopice. Aproximativ 98% dintre implantările ectopice au loc în trompele uterine, ceea ce expune femeile la riscul de hemoragie și deces.
Situația este complicată și de o rată de diagnosticare greșită de 10% pentru instrumentul standard de diagnostic, ecografia transvaginală, și de o rată de eșec și mai mare pentru principalul medicament, metotrexatul, folosit pentru a întrerupe o sarcină ectopică.
„Strategiile actuale — diagnosticarea prin ecografie, tratamentul cu metotrexat și intervenția chirurgicală dacă este necesar — sunt asociate cu riscul de ruptură tubară și de reducere a fertilității”, a declarat Olena Taratula de la Colegiul de Farmacie al Universității de Stat din Oregon. „De asemenea, există un risc crescut de altă sarcină ectopică — o femeie care a avut o sarcină ectopică are cu 10% mai multe șanse să aibă o a doua.”
Chiar și atunci când metotrexatul — un medicament care întrerupe o sarcină ectopică determinând celulele embrionare să nu se mai dividă — este eficient, el vine cu o serie de efecte secundare potențiale, a spus Taratula, inclusiv greață, vărsături, diaree, enzime hepatice crescute, afectarea rinichilor și boli pulmonare.
Nanoparticulele magnetice relevă locația placentei
Ca posibilă alternativă, Taratula, cercetătorul postdoctoral Karthickraja Duraisamy și colaboratori de la Universitatea de Stat din Oregon și de la Universitatea de Științe și Sănătate Oregon au conceput o abordare novatoare de nanomedicină. Oamenii de știință au dezvoltat și testat pe șoareci gestanți o nouă nanoparticulă magnetică cu funcții atât de diagnosticare, cât și terapeutice.
Nanoparticulele sunt bucăți minuscule de materie, de până la o miliardime de metru. Administrate intravenos, nanoparticulele special concepute de oxid de fier feromagnetic moale dopate cu cobalt s-au acumulat în placenta șoarecilor, care hrănește și menține fătul prin cordonul ombilical.
„Detectarea eficientă a placentei în creștere îmbunătățește considerabil acuratețea și promptitudinea identificării sarcinii ectopice”, a declarat Taratula. Odată ce nanoparticulele s-au concentrat în placentă, organul a putut fi vizualizat prin imagistica prin rezonanță magnetică. La o pacientă umană, aceasta înseamnă că ar deveni rapid clar dacă placenta se află acolo unde ar trebui să fie. Dacă da, pacienta ar ști că nu are o sarcină ectopică, iar embrionul nu ar fi afectat de particule, deoarece acestea nu traversează bariera placentară.
Căldura localizată vizează placentele localizate greșit
Dar dacă placenta se află într-o trompă uterină sau în altă locație incorectă, sarcina ar putea fi întreruptă prin expunere neinvazivă la un câmp magnetic alternativ, care determină creșterea temperaturii nanoparticulelor și perturbarea iremediabilă a funcției placentare prin căldură.
„Am dezvoltat o platformă magnetică ghidată prin IRM pentru hipertermie localizată, de cel mult 45 de grade Celsius, a țesutului asociat sarcinii”, a declarat Duraisamy. „La șoarecii gestanți, aceasta a perturbat selectiv sacii gestaționali, păstrând țesutul uterin înconjurător și fertilitatea, susținând potențialul său ca tratament minim invaziv pentru sarcina ectopică.”
„Obiectivul nostru principal în acest studiu a fost să evaluăm capacitatea nanoparticulei noastre de a identifica și vizualiza placenta în dezvoltare și să demonstrăm capacitățile sale de hipertermie magnetică”, a adăugat Taratula. „Aceste rezultate sunt foarte promițătoare; acum, în anii următori, trebuie să validăm descoperirile pe alte modele animale pentru a avansa în continuare aplicarea acestei tehnologii.”
Oleh Taratula, Prem Singh, Akshay Vyawahare, Ana Paula Mesquita Souza și Kongbrailatpam Shitaljit Sharma de la Universitatea de Stat din Oregon au contribuit la cercetare.
