Olanda testează cultivarea orezului pe turbării pentru a stopa scufundarea solului
Într-un câmp umed între Amsterdam și Haga, fermierul Sander Roeleveld a intrat cu un combine harvester alb, de mici dimensiuni, într-o cultură care nu a mai fost recoltată niciodată în Țările de Jos: orezul. Peisajul din jur este unul tipic olandez — canale care brăzdează poldere situate la doi metri sub nivelul mării, mori de vânt la orizont și vaci care pasc pe pășunile din apropiere, animale care au fost secole la rând coloana vertebrală a agriculturii locale.
Încălzirea climei le permite fermierilor olandezi să producă vin și, acum, să experimenteze cultivarea orezului, ceva de neconceput până de curând într-o țară atât de umedă și temperată. Cercetătorii implicați în proiect speră că această cultură ar putea ajuta la rezolvarea uneia dintre cele mai presante probleme de mediu ale țării: solurile de turbă care se scufundă pe măsură ce se usucă, împingând tot mai jos zonele joase ale Țărilor de Jos.
„Este extraordinar”, a declarat Philippe Terheggen, președintele asociației Land van Ons, care a pus la dispoziție terenurile pentru recoltă. „Nu ne-am fi imaginat acum 20 de ani că vom putea cultiva orez în Țările de Jos”, a spus el. „Dar este și înfricoșător, pentru că îți arată ce este posibil acum că clima s-a schimbat.”
Deocamdată, proiectul este unul-pilot pe doar 0,6 hectare, iar organizatorii speră să producă aproximativ trei tone de orez cu bob scurt, potrivit pentru sushi sau risotto. Echipa lucrează cu circa 30 de cultivare de orez provenite din Rusia, China, Japonia și Uzbekistan, pentru a vedea care se adaptează cel mai bine climei olandeze.
Roeleveld, care se descrie drept un „pionier”, a spus că vrea să le arate altor fermieri că orezul poate crește pe solul umed olandez. „Scopul meu este să arăt că pe terenurile umede sunt posibile mai multe lucruri decât doar iarba”, a declarat el. „Când ai avut vaci timp de 600 de ani, este greu să-ți imaginezi că vrei altceva decât laptele de la vaca ta. Vreau doar să arăt că lucrurile se pot schimba în beneficiul viitorului.”
Proiectul nu vizează doar diversificarea culturilor. Cercetătorii cred că ar putea aborda una dintre cele mai persistente probleme de mediu ale țării. Aproximativ o zecime din teritoriul Țărilor de Jos este turbărie, pe care fermierii o drenează pentru a cultiva iarbă pentru vite. Pe măsură ce turba se usucă, eliberează milioane de tone de dioxid de carbon și provoacă scufundarea terenului cu până la câțiva centimetri pe an în zonele cele mai afectate. Potrivit Universității Wageningen, emisiile de gaze cu efect de seră din solurile de turbă olandeze reprezintă circa 2% până la 3% din totalul emisiilor țării.
Singura soluție pentru a întrerupe acest cerc vicios este menținerea câmpurilor umede — dar atunci fermierii nu ar avea ce cultiva acolo. Până acum. „Practic, totul a început cu o idee nebunească”, a explicat Julian Helfenstein, cercetător la Wageningen University and Research, care coordonează proiectul împreună cu colegi de la Universitatea Leiden.
Echipa monitorizează atent nivelurile de CO2 și metan ale culturii de orez. Este o combinație rară între adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora, a spus Helfenstein. „Orezul este o oportunitate pentru această parte a lumii de a se adapta la schimbările climatice, cultivând ceva ce înainte nu era posibil. Dar și de a atenua schimbările climatice, pentru că oprește degradarea turbei și emisiile de CO2, menținând solul umed.”
Problema turbei afectează nu doar Țările de Jos, ci și o mare parte din nordul Europei, inclusiv Germania, Belgia și statele baltice, a precizat cercetătorul. Echipa compară emisiile de CO2 și metan din cultivarea orezului cu cele din menținerea pajiștilor, pentru a se asigura că tratamentul nu este mai rău decât boala. „Până acum, rezultatele sunt promițătoare”, a spus Helfenstein. „Ca om de știință, mereu semnalezi problemele. Și poate fi deprimant. Dar iată o oportunitate ca știința să lucreze și la o soluție. Mi se pare captivant.”
Restaurantele locale și-au exprimat deja interesul pentru orez olandez premium, a spus Guusje van der Vossen, de la asociația Wij Land, care ajută fermierii să treacă la o producție mai sustenabilă. Ea a precizat că orezul recoltat acum provine dintr-o varietate din nordul Japoniei, care pare cel mai bine adaptată condițiilor locale. Van der Vossen, în vârstă de 27 de ani, este una dintre puținele persoane care au mâncat vreodată orez cultivat în Țările de Jos, dintr-un lot experimental de anul trecut. „A fost delicios, sincer”, a spus ea, adăugând că scopul este să facă sushi din el — și poate sake. „A fost puțin gomos, dar excelent.”
