Presiunea ascunsă din spatele reacției la veștile bune ale unui șef
Un studiu recent evidențiază un fenomen mai puțin vizibil din mediul de lucru: atunci când un superior împărtășește vești bune despre realizările sale profesionale, subordonații simt o presiune emoțională de a răspunde cu entuziasm, chiar dacă nu simt această stare. Cercetarea, condusă de Emily Poulton, profesor asistent de management la Școala de Afaceri Kelley din cadrul Universității Indiana Indianapolis, arată că impactul acestor conversații devine mai complex atunci când există o diferență de putere între interlocutori.
Studii anterioare au arătat că împărtășirea veștilor pozitive întărește relațiile și extinde emoțiile pozitive. Totuși, cercetarea lui Poulton sugerează că lucrurile se schimbă când un manager își împărtășește succesul unui subordonat. Managerul poate resimți o creștere a stării de bine și a energiei, dar subordonatul percepe o obligație de a reacționa entuziast, ceea ce creează o presiune emoțională ascunsă.
„În calitate de subordonat, nu poți spune pur și simplu «Nu mă interesează». Simți o anumită presiune să zâmbești, să te implici și să fii susținător, chiar dacă nu ești în starea potrivită pentru acea conversație”, explică Poulton. Ea adaugă că, deși cercetările din ultimele decenii arată că împărtășirea veștilor bune este în general un lucru pozitiv, a observat că simte o obligație mai mare de a părea interesată atunci când persoana care împărtășește vestea este situată ierarhic deasupra ei.
Echipa de cercetători, din care au făcut parte și Emma L. Frank de la Fisher College of Business din cadrul Universității de Stat din Ohio și Szu-Han (Joanna) Lin de la Terry College of Business din cadrul Universității din Georgia, a testat aceste idei în cinci studii. Acestea au inclus experimente controlate și un studiu în mediul real de lucru, cu perechi de superiori și subordonați.
Unul dintre experimente a implicat un scenariu fictiv cu o librărie, în care superiorii povesteau despre primirea unui bacșiș de la un client. Rezultatele au arătat că împărtășirea acestei experiențe pozitive a crescut energia managerului și disponibilitatea acestuia de a-și ajuta angajatul. În schimb, pentru subordonați, simpla ascultare a poveștii a sporit sentimentul de obligație de a răspunde cu interes și entuziasm.
Pentru a înțelege mai bine reacțiile subordonaților, cercetătorii au folosit și o metodă numită „sarcina păpușii voodoo virtuale”. După ce au răspuns superiorului, participanții puteau introduce ace în păpușa digitală care reprezenta șeful, pentru a-și elibera emoțiile negative. Angajații care au resimțit o presiune mai mare de a răspunde pozitiv la veștile bune ale superiorului au fost mai predispuși să recurgă la această sarcină simbolică.
Deși cercetarea scoate la iveală posibile dezavantaje ale împărtășirii veștilor bune la locul de muncă, Poulton subliniază că soluția nu este ca managerii să înceteze să-și sărbătorească succesele. „Nu cred că concluzia este că managerii ar trebui să nu mai împărtășească vești bune. Concluzia este să fim conștienți de presiunea socială pe care aceste conversații o pot crea”, spune ea.
Pentru lideri, aceasta înseamnă să fie atenți la modul în care ierarhia de la locul de muncă poate modela chiar și interacțiunile aparent pozitive. Împărtășirea veștilor bune poate fi energizantă pentru un superior, dar angajații pot simți presiunea de a răspunde cu nivelul „potrivit” de interes și entuziasm. Conștientizarea acestui dezechilibru îi poate ajuta pe lideri să înțeleagă mai bine cum interacțiunile zilnice pot fi percepute diferit de către angajații lor.
„Majoritatea oamenilor presupun că pozitivitatea la locul de muncă este benefică în mod universal. Cercetarea noastră sugerează că realitatea este mai nuanțată. Cine împărtășește vestea bună poate conta la fel de mult ca vestea bună în sine”, concluzionează Poulton.
