Cimpanzeii fură mai puțină ananas de la prieteni și se așteaptă la același tratament
Cercetătorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit că cimpanzeii care au legături strânse de prietenie fură mai rar mâncare unii de la alții și manifestă mai puțină ostilitate atunci când comit un furt. Studiul, publicat în revista Evolution and Human Behavior, oferă noi indicii despre rădăcinile evolutive ale relațiilor de prietenie și despre așteptările sociale care stau la baza moralității umane.
Pentru a identifica perechile de cimpanzei cu relații apropiate, cercetătorii au observat 26 de cimpanzei timp de peste 800 de ore la sanctuarul Ngamba Island Chimpanzee Sanctuary din Uganda. Echipa a notat modelele de îngrijire reciprocă, interacțiunile zilnice și frecvența cu care animalele se aflau la distanță de un braț unele de altele, stabilind astfel care indivizi aveau legături puternice.
În etapa experimentală, cercetătorii au amenajat două încăperi. Într-una se afla un cimpanzeu „victimă”, împreună cu trei tăvi pline cu bucăți de ananas. O frânghie legată de tăvi era trasă în cealaltă încăpere, unde un al doilea cimpanzeu — „hoțul” — putea alege fie să ignore frânghia, fie să o tragă pentru a fura fructele.
Rezultatele au arătat că furturile au avut loc în 70% dintre încercările în care hoțul nu era prieten cu victima, comparativ cu 61% dintre încercările în care cei doi erau apropiați. Deși diferența de nouă puncte procentuale poate părea mică, fiecare cimpanzeu a participat atât în condiția „prieten”, cât și în condiția „non-prieten”, ceea ce crește încrederea că diferența este reală și nu rezultatul întâmplării.
„Studiul nostru este primul care arată că pot reține comportamentul antisocial față de prietenii lor”, a declarat Oded Ritov, primul autor al lucrării și doctorand în psihologie la Berkeley.
Reacțiile emoționale diferă în funcție de relație
Cercetătorii au măsurat și modul în care victimele au reacționat la furt, evaluând bătăi din picioare, lovituri cu pumnii și țipete. Victimele au fost inițial mai furioase atunci când prietenii le-au furat, dar s-au calmat mai repede decât în cazul în care furtul era comis de un non-prieten.
Comportamentul hoților s-a schimbat și el. Atunci când hoții erau non-prieteni, aceștia au exprimat emoții negative pentru o perioadă mai lungă, sugerând că percepeau interacțiunea ca fiind mai ostilă. În schimb, când furau de la un prieten apropiat, hoții au manifestat mai puțină ostilitate.
„Acest lucru sugerează că pot exista așteptări reciproce la cimpanzei din ambele părți ale prieteniei, ceea ce o face să semene mai mult cu prieteniile complexe pe care le vedem la oameni”, a explicat Ritov.
Așteptările sociale, posibilă bază a moralității umane
Jan Engelmann, profesor asociat de psihologie și investigator principal în cadrul Social Origins Lab, a precizat că lucrări anterioare au arătat că primatele non-umane au intenții specifice relațiilor. Totuși, prieteniile umane implică mai mult decât intenții speciale — ele presupun așteptări mai puternice.
„Ne așteptăm la mai mult de la prietenii noștri”, a spus Engelmann, autor senior al lucrării. „Aceste descoperiri aprofundează înțelegerea noastră despre rădăcinile evolutive ale prieteniilor. Din cunoștințele mele, este prima dovadă care arată că și cimpanzeii așteaptă și poate chiar cer un tratament special din partea prietenilor. Acest tip de așteptări sociale ar putea sta la baza principiilor morale umane.”
Ritov a adăugat că aceste așteptări ar putea reprezenta elementele de bază ale cooperării la scară largă observate la oameni. „Așteptările pe care cimpanzeii le au de la prietenii sau partenerii lor apropiați de colaborare ar putea fi evoluat către așteptări generalizate despre modul în care ar trebui să ne tratăm unii pe alții”, a concluzionat cercetătorul.
