Celebritățile victime ale abuzului deepfake se confruntă cu vinovățire a victimei și bariere în calea justiției
Victimele celebrități ale abuzului sexual deepfake se confruntă cu forme specifice de vinovățire a victimei, hărțuire și obstacole în obținerea justiției, arată o cercetare condusă de specialiști irlandezi. Studiul, publicat în International Journal of Human-Computer Studies, este primul care identifică miturile legate direct de deepfake privind vinovățirea victimei și minimizarea prejudiciului în experiențele celebrităților afectate.
Abuzul sexual deepfake presupune crearea sau modificarea de imagini intime prin inteligență artificială, fără consimțământul persoanei reprezentate. Analizând declarațiile publice ale victimelor, cercetătorii au constatat suferințe psihologice și emoționale semnificative, dar și prejudicii sociale și de reputație.
Victimele s-au confruntat cu afirmații că imaginile sexuale deepfake nu sunt dăunătoare pentru că sunt „false” sau că celebritățile ar trebui să „se aștepte” la astfel de conținut din cauza notorietății lor. Unele au descris experiența ca pe o includere forțată în munca sexuală online, în timp ce alții au creat, distribuit și, în unele cazuri, au profitat de conținut sexual generat cu imaginea lor.
Studiul arată că aceste mituri amplifică prejudiciul, minimizând experiențele victimelor și alimentând hărțuirea online. Cercetarea a fost coordonată de University College Cork și University of Limerick.
Victimele care vorbesc public se expun unor riscuri suplimentare
Cercetarea evidențiază și deciziile dificile pe care le iau victimele atunci când aleg să vorbească public despre abuzul deepfake. Unele celebrități rămân tăcute de teama că numele lor va fi asociat permanent cu conținut deepfake explicit. Altele se tem că publicitatea ar putea determina mai multe persoane să caute, să vizualizeze sau să creeze imagini abuzive.
Cele care aleg să militeze public împotriva abuzului deepfake se pot confrunta cu un risc suplimentar: să devină ținte ale unor noi incidente de abuz. Dr. John Twomey, coordonatorul cercetării în cadrul studiilor sale doctorale la UCC și acum asistent universitar de psihologie la UL, a declarat: „A vorbi despre abuzul sexual deepfake poate avea un cost real. Studiul nostru a constatat că celebritățile care au contestat public acest abuz sau au devenit susținători împotriva lui s-au putut trezi vizate de conținut deepfake suplimentar. Se creează o situație profund îngrijorătoare în care victimele care vorbesc pentru a contesta abuzul și a-i proteja pe alții riscă să se expună unui prejudiciu suplimentar.”
Obstacole majore în îndepărtarea conținutului și tragerea la răspundere
Studiul analizează și eforturile victimelor de a elimina conținutul sexual deepfake și de a-i responsabiliza pe autori. Victimele au descris procese de raportare și eliminare care necesită timp și efort considerabil, inclusiv găsirea și documentarea materialului abuziv, adesea cu rezultate limitate.
Unele au apelat la servicii comerciale pentru identificarea și eliminarea conținutului, însă eliminarea oferea puțină protecție împotriva creării și distribuirii de noi imagini. Identificarea autorilor a fost un alt obstacol major. Victimele au raportat frecvent că nu pot determina cine a creat deepfake-urile și au descris un succes limitat în tragerea la răspundere a acestora.
Gillian Murphy, profesoară de psihologie cognitivă la UCC și coordonatoarea studiului, a declarat: „Această cercetare arată că prejudiciul abuzului sexual deepfake depășește cu mult crearea unei singure imagini. Victimele se pot confrunta cu abuz repetat, hărțuire online, vinovățire și prejudicii de reputație, în timp ce se luptă să elimine conținutul abuziv sau să-i tragă la răspundere pe cei responsabili.”
„Avem nevoie de răspunsuri care să pună o povară mai mică pe victime, să combată crearea și răspândirea continuă a acestui material și să conteste ideea că abuzul sexual deepfake este cumva mai puțin dăunător doar pentru că imaginile sunt fabricate”, a adăugat Murphy.
Cercetarea contestă ideea că notorietatea reduce dreptul unei persoane la intimitate sexuală sau că sexualizarea non-consensuală ar trebui acceptată ca o consecință a vieții publice. Studiul solicită măsuri care să protejeze mai bine victimele, să abordeze crearea și distribuirea repetată a materialului abuziv și să combată miturile care minimizează prejudiciile abuzului sexual deepfake.
John F. Cryan, vicepreședinte pentru cercetare și inovare la UCC, a declarat: „Doresc să felicit cercetătorii noștri de la Școala de Psihologie Aplicată pentru această lucrare importantă care evidențiază prejudiciul resimțit de victimele abuzului sexual deepfake. Victimele care vorbesc împotriva acestui abuz trebuie sprijinite și protejate. Cercetări ca aceasta sunt vitale pentru a ajuta societatea să construiască răspunsuri mai eficiente și un mediu online mai sigur pentru toată lumea.”
