Burnout-ul, principala provocare pentru editorii independenți de știri locale
Peste 55% dintre editorii organizațiilor independente de știri locale indică burnout-ul drept o preocupare, iar aproximativ 52% consideră echilibrarea jurnalismului cu operațiunile de business drept una dintre cele mai presante provocări, arată un nou sondaj realizat de Institutul pentru Democrație, Jurnalism și Cetățenie (IDJC) de la Universitatea Syracuse.
Cercetătorii au urmărit să examineze problemele cu care se confruntă editorii independenți în efortul lor de a umple golurile create de prăbușirea redacțiilor locale tradiționale. Sondajul, intitulat „A Hard Reality: Independent Local Journalism in the United States”, arată că burnout-ul este cea mai frecventă provocare, menționată de mai bine de jumătate dintre editori.
În rândul celor care au între 100 și 500 de abonați plătitori, 77% dintre editori au indicat burnout-ul ca provocare. La această etapă, operațiunea este „prea de succes pentru a rămâne o activitate de dimensiunea unui hobby, dar încă nu suficient de reușită pentru a deveni o afacere cu personal adecvat”, se arată în raport.
Studiul a fost realizat de Merrill Brown, veteran executiv în presă și cadru didactic, fellow visiting al IDJC, și de cercetătorul Jacob Spudich, absolvent cu diplomă de master în management avansat al mass-media la Școala de Comunicații S.I. Newhouse. Institutul este condus în comun de Newhouse și de Școala Maxwell de Cetățenie și Afaceri Publice.
Brown speră că cercetarea va ajuta industria jurnalismului și publicul să înțeleagă importanța mediului actual al știrilor locale și provocările cu care se confruntă antreprenorii care deservesc comunitățile lor. „Este nevoie de mai multă finanțare, mai multă formare și mai mult sprijin local dacă actuala revoluție a știrilor locale independente urmează să fie susținută”, spune Brown.
Sondajul a relevat o gamă variată de situații financiare pentru editori: aproximativ unul din patru își obținea întregul venit personal din publicația respectivă, în timp ce unul din cinci câștiga mai puțin de 25% din venit din această activitate, ceea ce reflectă nevoia editorilor de a apela la alte surse de venit. Aproape 22% dintre editori au identificat extinderea afacerii dincolo de operațiunea unei singure persoane drept principalul obstacol financiar.
Brown și Spudich susțin că următoarea fază a dezvoltării știrilor locale ar trebui să se concentreze mai puțin pe găsirea unei singure soluții pentru criza știrilor locale și mai mult pe crearea condițiilor, inclusiv atragerea de capital, formare profesională și expertiză partajată, care să permită succesul multor soluții locale diferite. Raportul subliniază că este esențială formarea antreprenorială care tratează subiecte precum strategia de venituri, dezvoltarea audienței și conducerea organizațională ca fiind centrale pentru profesie, alături de reportaj, editare și naratiune.
„O afacere care supraviețuiește pentru că fondatorul ei lucrează ore nesustenabile nu este încă o afacere durabilă”, afirmă autorii. „O publicație care depinde de salariul soțului sau de venitul din pensie poate produce jurnalism excelent, dar nu oferă neapărat un model economic replicabil.”
Alte constatări cheie: mai puțin de 5% au devenit editori independenți din necesitate, iar mai puțin de 2% au declarat că ar lua în considerare revenirea într-o redacție tradițională. Trei din patru respondenți depind în mare măsură de o singură platformă de distribuție pe care nu o controlează. Optzeci și doi la sută dintre respondenți folosesc publicitatea sau sponsorizările; mai bine de jumătate au apelat la granturi sau burse, iar doar 6,3% se bazează exclusiv pe abonamente.
„Sperăm că aceste constatări pot servi drept foaie de parcurs și sistem de sprijin pentru antreprenorii din jurnalismul local, precum și ca bază pe care să se construiască cercetări suplimentare despre eforturile de reconstrucție a știrilor locale”, spune Margaret Talev, director Kramer al IDJC.
