Bangkok, sub ape după ploi torențiale: orașul se scufundă, iar inundațiile devin tot mai letale
În ultima săptămână, aproximativ 300 de milimetri de ploaie au căzut asupra capitalei Thailandei în doar 48 de ore, depășind capacitatea sistemului de drenaj al orașului. Autoritățile au declarat întreaga zonă metropolitană drept zonă de dezastru. Apele maronii și stagnante au inundat străzile, cel puțin 31 de persoane și-au pierdut viața, iar mii de locuitori au fost nevoiți să se evacueze.
Septembrie este, în mod normal, cea mai ploioasă lună în Bangkok, cu o medie lunară de 344 de milimetri răspândită pe aproximativ 18 zile. Cantitatea căzută într-o singură săptămână a fost aproape egală cu media unei luni întregi, ceea ce a suprasolicitat infrastructura urbană.
Ce a provocat ploile extreme
Ploaia torențială a fost cauzată de un sistem de joasă presiune care a staționat deasupra regiunii Bangkok timp de aproximativ trei zile. Într-un astfel de sistem, aerul cald urcă, umezeala condensează și formează nori care descarcă precipitații abundente. Când sistemul rămâne blocat pe loc, ploaia se concentrează asupra aceleiași zone zi după zi, ducând la inundații severe. În Golful Thailandei, temperatura apei de la suprafață se apropie de 30°C, cu câteva grade peste media locală, oferind Energie și umezeală suplimentară furtunii.
Thailanda nu este străină de inundații. În 2011, peste 800 de oameni au murit când ploi abundente, mai multe furtuni tropicale, niveluri ridicate ale mării și un început prematur al musonului au coincis. Inundațiile care au urmat au durat luni întregi, iar Banca Mondială a estimat pagubele la 46,5 miliarde de dolari, industria manufacturieră locală fiind cea mai afectată.
De ce este Bangkok atât de vulnerabil
Orașul este amplasat pe o câmpie aluvială near gura de vărsare a fluviului Chao Phraya, care se scurge în Golful Thailandei. Terenul este în mare parte plat, fără o topografie naturală care să încetinească sau să redirecționeze volume mari de apă.
În plus, Bangkok se scufundă de zeci de ani. Extracția intensivă a apelor subterane din mijlocul secolului XX a provocat o tasare progresivă a terenului, cu o scădere de peste 10 centimetri doar în 1988. Modificările de politică, precum tarifarea apei subterane și monitorizarea extinsă, au redus ritmul la 2–3 centimetri pe an. Totuși, pe măsură ce nivelul mării crește, orașul costier nu mai reușește să evacueze apa de inundație în golf, sporind riscul unor inundații prelungite.
Urbanizarea rapidă agravează situația. Betonul înlocuiește solurile permeabile, iar suprafața care absoarbe apa se reduce. În ultimii 30 de ani, scurgerea de suprafață în timpul ploilor extreme a crescut cu 25%.
Amprenta schimbărilor climatice
Este prematur să se determine efectul exact al schimbărilor climatice asupra acestui eveniment specific. Totuși, amprenta încălzirii globale este vizibilă în tendințele globale ale precipitațiilor extreme. Cercetările indică faptul că zilele cu ploi extreme devin și mai ploioase la Bangkok, cu o creștere de 6–12 milimetri a cantității căzute în cea mai ploioasă zi a anului, la fiecare deceniu. Un alt studiu privind inundațiile din 2011 a identificat o tendință puternic crescătoare a precipitațiilor premusonice în Thailanda, ceea ce poate pregăti solul pentru inundații chiar înainte de ploile cele mai abundente.
Pe măsură ce temperaturile globale cresc, atmosfera poate reține mai multă umezeală, ceea ce înseamnă că viitoarele precipitații vor fi probabil mai intense. În august, vaporii de apă din atmosfera terestră au atins un nivel record. Nu se știe încă dacă schimbările climatice vor afecta frecvența sistemelor de joasă presiune care staționează, dar când acestea se formează, este de așteptat să cadă mai multă ploaie.
Ce urmează
Prognozele sugerează că Bangkok va primi mai multă ploaie în săptămâna următoare. Locuitorii au început deja curățenia și își continuă viața de zi cu zi, ajungând chiar să creeze o piață plutitoare pentru a-și vinde produsele. Pe termen lung, însă, inundațiile extreme vor lovi din nou Bangkokul, ca urmare a combinației dintre climă, geografie și urbanizare.
Esential este ca sistemele de drenaj urban să fie proiectate nu doar pentru ploile extreme actuale, ci și pentru cele viitoare, care se preconizează că vor fi mai intense. Planificarea urbană care promovează infrastructura verde și pavajele permeabile poate reduce scurgerea și permite solului să absoarbă mai multă apă. Îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie este vitală pentru protejarea locuitorilor vulnerabili, unii localnici din Bangkok relatând că nu au primit avertismente telefonice până când apa nu ajunsese deja la nivelul taliei. Investițiile în observații meteorologice globale și modele de înaltă rezoluție vor oferi prognoze mai bune ale vremii extreme.
