Unde sunt cele mai bune locuri pentru viață în cosmos? Un univers simulat pe supercomputer oferă un răspuns
Pământul pare astăzi o lume frământată, dar cel puțin împrejurimile noastre cosmice par pașnice. Acest lucru nu este valabil peste tot, deoarece explozii, coliziuni și alte pericole pândesc în alte locuri și în alte momente.
Într-un studiu publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, cercetătorii au scanat universuri simulate pentru a găsi cele mai prietenoase locații pentru viață. Rezultatul este liniștitor: Soarele, aflat la periferia galaxiei Calea Lactee, este cam cât se poate de bun.
Zonele „Goldilocks”
Regiunile universului care ar putea fi prielnice vieții sunt cunoscute sub denumirea de zone habitabile sau zone „Goldilocks” — nici prea cald, nici prea rece, ci exact potrivite. Dacă viața există cu adevărat acolo este o altă întrebare.
În timp ce astronomii și biologii explorează modul în care viața ar putea apărea pe exoplanete, astrofizicienii urmăresc structura și evoluția universului pentru a identifica cele mai favorabile locuri, dar și pe cele unde viața ar putea fi stinsă într-o clipă.
Există o zonă habitabilă circumstelară în imediata vecinătate a stelelor, potrivită pentru apă lichidă. La o scară mai largă, stelele prea apropiate de centrul galactic suferă din cauza aglomerației, iar cele prea îndepărtate se află într-un mediu steril, lipsit de elementele chimice esențiale vieții. Soarele se află în zona habitabilă galactică a Căii Lactee.
Simularea universului
Cercetătorii au urmărit evoluția sintetică a galaxiilor folosind proiectul EAGLE (Evolution and Assembly of GaLaxies and their Environments), una dintre cele mai realiste simulări ale universului observat. Simulările urmăresc expansiunea spațiului, atracția gravitațională și fizica gazelor, stelelor și găurilor negre, oferind o hartă detaliată a universului pe sute de milioane de ani-lumină.
Cu ajutorul acestei hărți, cercetătorii au întrebat: unde ar putea fi viața cel mai bine primită?
Găsirea vieții, evitarea catastrofelor
În lipsa observațiilor vieții extraterestre, trebuie făcute presupuneri. Hidrogenul și heliul produse în Big Bang sunt prea simple pentru a forma organisme, așa că atenția se îndreaptă spre generațiile de stele care au îmbogățit cosmosul cu elemente grele esențiale vieții. Observațiile exoplanetelor arată că planetele telurice asemănătoare Pământului necesită o anumită concentrație a acestor elemente grele. Totuși, o cantitate prea mare ar putea produce un Jupiter fierbinte, un gigant gazos care mătură sistemul planetar, distrugând planetele telurice în cale.
Un aspect important al studiului este modelarea detaliată a factorilor dăunători vieții. Stelele mari explodează, sterilizându-și mediul local. Explozii mai puternice, precum exploziile de raze gamma, pot steriliza un volum mult mai mare. Paleontologii consideră că extincția în masă din Ordovician, de acum 450 de milioane de ani, ar fi putut rezulta dintr-o explozie din apropiere.
Există și alte pericole de evitat. O altă stea care ar rătăci prin sistemul solar ar putea perturba orbita circulară a Pământului, așa că este bine să evităm vecinătățile galactice aglomerate. Apoi sunt găurile negre. Majoritatea sunt mici și nu prezintă pericol, dar în centrele galaxiilor pândesc monștri cu masa de peste un milion de sori, care pot deveni activi în timp ce înghit materie. Radiația intensă rezultată poate îndepărta atmosfera unei planete.
O casă printre galaxii
Deși nu se știe dacă viața s-ar forma în aceste locuri favorabile, ele oferă cele mai bune condiții. Rezultatele arată un alt lucru: Calea Lactee este destul de bună. Aceasta nu este doar o preferință pentru propriul nostru cartier cosmic. S-ar fi putut descoperi că viața ar trebui să existe în galaxii mai timpurii, mai mici sau mai îndepărtate de centrele galactice.
Universul nostru a creat numeroase oportunități de habitat, deși ritmul pare să încetinească pe măsură ce catastrofele țin pasul cu formarea de noi planete. Calea Lactee pare tipică pentru galaxiile care au transformat eficient materiile prime ale cosmosului în medii prielnice vieții. De asemenea, Calea Lactee și galaxiile similare și-au lăsat zilele energetice și periculoase în urmă și s-au retras într-o pensionare liniștită.
În prezent, chiar și într-un miliard de ani de rătăcire prin Calea Lactee, mai puțin de o stea din o mie ar experimenta un eveniment extrem de extincție. Povestea este diferită pentru galaxiile mai mici, mult mai numeroase decât Calea Lactee, deoarece sunt prea aglomerate și prea energetice.
Așadar, liniștiți-vă. Și dacă aveți ocazia, cumpărarea unei proprietăți în Calea Lactee este probabil o investiție sigură, din punct de vedere astronomic.
