El Niño și încălzirea Atlanticului tropical pot oferi semnale timpurii pentru căldura extremă din Amazon
Un studiu publicat în revista Earth’s Future arată că El Niño și încălzirea apelor din Atlanticul tropical pot oferi semnale de avertizare timpurie pentru perioadele de căldură extremă din bazinul amazonian, unele indicații apărând cu până la șapte luni înainte de producerea evenimentelor.
Cercetătorii au analizat modul în care principalele tipare de variabilitate climatică naturală influențează extremele de temperatură și precipitații din Amazon, împărțind regiunea în șase zone climatice și examinând date lunare din perioada 1950–2023.
Cel mai clar semnal pe termen lung a fost identificat în perioada martie–mai. În mare parte din Amazon, căldura extremă din aceste luni a fost asociată cu condiții climatice observate cu până la șapte luni înainte. În intervalul septembrie–noiembrie, extremele de căldură au fost corelate în principal cu încălzirea anterioară din Atlanticul tropical nordic, iar în decembrie–februarie cu încălzirea mai recentă din Atlanticul tropical sudic.
Evenimentele compuse cald–uscat și potențialul de avertizare
Cercetătorii au investigat și dacă aceste tipare climatice la scară largă pot ajuta la anticiparea evenimentelor compuse cald–uscat, când temperaturile ridicate coincid cu deficite prelungite de precipitații. Rezultatele au arătat un potențial util de avertizare timpurie în unele sezoane și regiuni, în special în nordul și centrul inferior al Amazonului, dar predictibilitatea a fost considerabil mai slabă în alte zone.
Modelele de învățare automată au performat cel mai bine pentru evenimentele cald–uscat din decembrie–februarie în părți ale Amazonului nordic și pentru cele din martie–mai în centrul inferior al bazinului. ENSO a fost cea mai importantă sursă de informații predictive în mare parte din bazin, iar temperaturile din Atlanticul tropical au contribuit și ele semnificativ.
Predictibilitatea a fost în general cea mai slabă în perioada iunie–august și în părți ale Amazonului vestic, unde procese locale și regionale neincluse în cele patru tipare climatice analizate pot avea o influență mai puternică.
De ce contează avertizarea timpurie
Evenimentele compuse cald–uscat pot crește riscul de incendii, pot afecta ecosistemele și pot amenința sănătatea umană, securitatea alimentară și aprovizionarea cu apă. De asemenea, pot slăbi capacitatea Amazonului de a absorbi dioxidul de carbon, crescând riscul unei destabilizări ecologice și climatice la scară largă.
Astfel de evenimente au devenit mai frecvente și mai intense în ultimele decenii și se preconizează că vor deveni mai comune pe măsură ce clima continuă să se încălzească. Schimbările în utilizarea terenurilor pot intensifica aceste pericole, cercetări anterioare indicând că defrișările pot prelungi perioadele secetoase și pot crește temperaturile.
Identificarea riscurilor sporite cu luni sau chiar săptămâni înainte ar putea ajuta comunitățile, guvernele și administratorii de mediu să se pregătească pentru perioade de căldură periculoasă și secetă.
Limitele semnalelor climatice
Relațiile dintre tiparele oceanice și extremele de precipitații din Amazon au fost mai slabe și mai puțin răspândite decât cele legate de temperatură. Precipitațiile sunt în mod inerent mai variabile și pot fi puternic influențate de sisteme meteorologice regionale, condiții ale terenului, transportul umidității și interacțiunile dintre uscat și atmosferă.
Rezultatele demonstrează un potențial de predictibilitate, nu performanța unui sistem de prognoză în timp real. Cercetări suplimentare care să utilizeze modele climatice operaționale și informații suplimentare, inclusiv umiditatea solului, starea vegetației și circulația atmosferică regională, vor fi necesare pentru a transforma aceste relații în sisteme practice de avertizare.
