Recifele de corali și clima: bogăția marină a Indoneziei cu impact global

Florentina

Cercetătorul care transformă bogăția marină a Indoneziei în soluții pentru climă

Jamaluddin Jompa, rector al Universității Hasanuddin și profesor de ecologie marină, a pornit de la o întrebare simplă acum mai bine de trei decenii: pot fi restaurate recifele de corali degradate? Născut în Takalar, o regiune costieră din Sulawesi de Sud, el a urmărit constant o abordare holistică a conservării marine, orientată spre rezultate concrete.

După o licență în acvacultură la UNHAS în 1989, a urmat un masterat în ecologie și management marin la Universitatea McMaster din Canada și un doctorat în biologie marină la Universitatea James Cook din Australia. Astăzi conduce grupul de cercetare CORES, care acoperă întregul lanț științific, de la procese ecologice fundamentale la restaurarea ecosistemelor.

Cercetările sale timpurii au demonstrat modul în care disponibilitatea nutrienților și erbivoria influențează sănătatea recifelor. Ulterior, a coordonat un experiment de restaurare ecologică la scară largă în insulele Badi, folosind sistemul Mars Assisted Reef Restoration, care a transformat detritus coralier sever degradat într-un ecosistem cu peste 60% acoperire de corali.

Echipa sa explorează și semnale ecologice neconvenționale. Prin combinarea ecoacusticii cu inteligența artificială, cercetătorii dezvoltă metode neinvazive de monitorizare a stării recifelor. În paralel, proiectul de metabarcoding eDNA, desfășurat pe 147 de situri din regiunea Wallacea, sprijină planificarea spațială marină.

Dincolo de conservare, cercetarea sa se extinde în acvacultură și economia albastră. Un extract de alge din specia Halymenia sp. a fost dezvoltat ca furaj imunostimulator pentru protejarea crevetilor de fermă împotriva virusului sindromului petelor albe. De asemenea, echipa lucrează la un nori bogat în proteine, cu potențial de a genera noi oportunități economice locale.

Jompa subliniază că impactul cercetării nu se măsoară doar prin publicații științifice. „Pe termen scurt, cercetarea noastră oferă metodologii acționabile pentru conservare și industrie”, spune el. „Pe termen lung, este vorba despre asigurarea rezilienței costiere și a economiei albastre.”

Munca sa contribuie la mai multe obiective de dezvoltare durabilă ale ONU, în special la Viața sub apă și Acțiunea climatică, dar și la Zero foamete, Muncă decentă și creștere economică, precum și Inovație și infrastructură. Colaborările internaționale, de la proiecte Horizon ale UE la parteneriate cu Australia-Indonesia Center și Pew Charitable Trusts, reflectă spiritul Parteneriatelor pentru obiective.

Ca rector, Jompa își propune să consolideze UNHAS ca instituție de cercetare de nivel mondial, cu leadership global în științele tropicale, marine și medicale. El îndeamnă tinerii cercetători să nu lase descoperirile izolate în laboratoare, ci să le aducă în lumea reală. „Trebuie să traduci rezultatele tale pentru factorii de decizie, industrie și comunitățile care au cea mai mare nevoie de ele”, spune el.

Privind în viitor, Jompa vede eDNA, ecoacustica bazată pe IA și restaurarea modulară la scară largă devenind standarde globale pentru protejarea Triunghiului de Corali de schimbările climatice. În viziunea sa, bogăția marină a Indoneziei poate deveni mai mult decât ceva de conservat: poate fi fundația unui viitor rezilient, durabil și prosper.

Share This Article