Raport major: fauna sălbatică a scăzut cu 73% din 1970, iar fereastra pentru salvarea naturii se închide rapid
Populațiile monitorizate de vertebrate au scăzut în medie cu 73% între 1970 și 2022, potrivit Living Planet Report 2026, cel mai detaliat raport de acest tip de până acum. Declinul este atribuit pierderii habitatelor, exploatării excesive și schimbărilor climatice. Datele provin din Living Planet Index, compilat de Societatea Zoologică din Londra, care include 35.803 tendințe populaționale ale 5.790 de specii de vertebrate.
Cele mai severe scăderi au fost înregistrate în America Latină și Caraibe, de 95%, urmate de Africa, cu 80%, și de Asia-Pacific, cu 49%. Pe tipuri de ecosisteme, declinul cel mai puternic este în apele dulci, de 85%, urmat de cel terestru, de 69%, și de cel marin, de 59%. Pierderea și degradarea habitatelor, cauzate de extinderea agriculturii, sunt principalii factori semnalați, alături de exploatarea excesivă, schimbările climatice, poluare, specii invazive și boli.
Natura poate reveni, dar succesul depinde de acțiuni coordonate
Raportul, intitulat „Știința speranței”, evidențiază exemple de recuperare: tonul roșu atlantic a revenit în apele britanice, iar populațiile de tigri s-au refăcut în unele zone din Asia. Conservarea alături de comunitățile locale a contribuit la recuperarea populațiilor de broască testoasă verde și de elefanți din Africa australă. Aceste rezultate rămân însă fragile, iar provocarea nu mai este identificarea soluțiilor, ci aplicarea lor la scara și viteza necesare.
Raportul susține că tranziția către energie regenerabilă a trecut de un punct de cotitură pozitiv, determinat de scăderea prețurilor la solar, eolian și baterii. Această schimbare nu a fost însă inevitabilă, ci rezultatul unor politici și investiții deliberate. Următoarele puncte de cotitură trebuie declanșate în producția alimentară, unde schimbarea este cu ani în urmă față de sectorul energetic. Raportul indică strategiile alimentare naționale și reformarea subvențiilor agricole ca principale intervenții politice.
Sistemul financiar se află abia în faze incipiente, dar trebuie să direcționeze rapid finanțarea departe de investițiile nesustenabile și să trateze natura și clima ca riscuri materiale. WWF cere liderilor cinci acțiuni cheie: extinderea energiei curate și accesibile, sprijinirea agriculturii prietenoase cu natura, cerința de planuri credibile de tranziție de la marile companii, asigurarea că produsele din supermarketuri nu sunt legate de defrișări și direcționarea investițiilor către activități care restaurează natura.
Pierderea naturii are și consecințe economice: jumătate din PIB-ul global depinde într-un fel sau altul de natură. În Marea Britanie, recolta din acest an este estimată a fi cea mai slabă înregistrată, iar valul de căldură extremă din vară a provocat incendii și a afectat culturile. Tanya Steele, director executiv al WWF-UK, a declarat că pierderea naturii nu este doar o criză pentru faună, ci afectează deja securitatea alimentară, aprovizionarea cu apă, economia și rezistența la șocurile climatice, iar fereastra pentru a asigura un viitor în care oamenii și natura pot prospera împreună se închide rapid.
