Studiu: Cum învață copiii să vorbească despre gândurile și sentimentele personajelor din povești
Un studiu internațional a analizat modul în care copiii dezvoltă capacitatea de a exprima ceea ce gândesc, simt și percep personajele din povești. Echipe de cercetători din întreaga lume au colectat 5.507 naratiuni bazate pe imagini de la 2.763 de copii monolingvi și bilingvi cu dezvoltare tipică, cu vârste între 3 și 13 ani. Copiii proveneau din 32 de țări și vorbeau 44 de limbi.
Toate poveștile au fost obținute cu ajutorul Instrumentului Multilingv de Evaluare a Naratiunilor (MAIN), conceput sub conducerea profesoarei Natalia Gagarina, șefa ariei de cercetare „Dezvoltarea limbajului și multilingvism” din cadrul Centrului Leibniz pentru Lingvistică Generală (ZAS) din Berlin. Instrumentul a fost creat pentru a evalua abilitățile narative ale copiilor care s-au născut sau au crescut învățând una sau mai multe limbi.
Cercetătorii au transcris poveștile și le-au codificat pe baza schemei multidimensionale de organizare narativă pentru termeni ce exprimă stări interne, adică acele cuvinte care redau gândurile, emoțiile și percepțiile personajelor. Apoi au analizat ce factori au influențat utilizarea acestor termeni, inclusiv vârsta, statutul monolingv sau bilingv, limba în care a fost spusă povestea, diferența dintre repovestire și povestire, precum și lungimea poveștii. Lucrarea a fost publicată în revista Language, Speech, and Hearing Services in Schools.
Principalele constatări
Copiii mai mari au fost mult mai predispuși să descrie gândurile și sentimentele personajelor, iar repovestirea unei povești a sporit considerabil această tendință comparativ cu povestirea doar pe baza imaginilor. Copiii monolingvi și cei bilingvi nu au prezentat diferențe, iar bilingvii au avut performanțe similare în ambele limbi vorbite.
Copiii au menționat mult mai des stările interne care declanșează evenimentele, cum ar fi dorința unui personaj, decât stările care apar ca reacții. Lungimea poveștii a contat doar în cazul copiilor mai mici.
Semnificația rezultatelor
„Studiul arată că abilitatea copiilor de a face explicită lumea interioară a personajelor se dezvoltă substanțial în timpul școlii elementare, indiferent de limbă și atât la învățăceii monolingvi, cât și la cei bilingvi”, au rezumat autorii.
Efectul puternic al repovestirii sugerează că acest format este deosebit de potrivit atunci când cercetătorii și clinicienii doresc să evalueze cât de bine poate un copil să verbalizeze stările interne cu ajutorul instrumentului MAIN.
Perspective și implicații clinice
MAIN este o sarcină disponibilă gratuit, pe care specialiștii în patologia vorbirii și terapeuții care lucrează cu copii bilingvi o pot adăuga cu ușurință în setul lor de instrumente. Studiul confirmă că instrumentul este bine adaptat pentru evaluarea modului în care copiii exprimă stările interne ale personajelor, ceea ce oferă o fereastră atât spre limbaj, cât și spre cogniție.
Cercetări anterioare au folosit de asemenea MAIN pentru a distinge copiii cu dezvoltare tipică de cei cu tulburare de limbaj (DLD). Copiii care întâmpină dificultăți în a exprima stările interne care declanșează evenimentele ar putea beneficia de intervenție țintită, deoarece aceste stări pun în mișcare intriga poveștii. Repovestirea a sporit în mod constant utilizarea stărilor interne și poate servi drept sprijin în terapie, iar cele patru versiuni paralele de povești ale MAIN îl fac potrivit pentru evaluare dinamică.
