Părinții pun corectitudinea pe primul loc atunci când îi ajută pe copii să-și cumpere prima locuință
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Curtin arată că părinții doresc să-și trateze copiii în mod egal atunci când îi ajută să-și achiziționeze prima locuință. Rezultatele au fost publicate în International Journal of Housing Policy.
Pe fondul creșterii prețurilor locuințelor, tot mai mulți părinți australieni intervin pentru a-și sprijini copiii să devină proprietari. Studiul a chestionat 831 de părinți din familii cu doi copii și a constatat că aceștia se ghidează în principal după principiul corectitudinii, modul în care ajută un copil fiind strâns legat de sprijinul pe care intenționează să-l acorde fratelui sau surorii acestuia.
Autorul principal al studiului, Paul Vivian, doctorand la Curtin Business School, a declarat că părinții vor să-și ajute copiii să devină proprietari, asigurându-se în același timp că își tratează familia în mod echitabil. „Cercetarea noastră arată că, atunci când părinții ajută un copil să-și cumpere o locuință, este mult mai probabil să-i ajute și pe ceilalți copii”, a spus el. „Părinții par să adopte o abordare consecventă, în loc să favorizeze pur și simplu un copil în detrimentul altuia.”
Studiul a mai relevat că părinții sunt mai înclinați să-i ajute pe copiii despre care cred că se confruntă cu dificultăți financiare. Probabilitatea ca aceștia să ajute un copil considerat sărac sau foarte sărac a fost cu 16,2 puncte procentuale mai mare decât în cazul unui copil perceput ca având o situație financiară confortabilă sau prosperă.
Relația dintre părinți și copii contează, de asemenea: copiii care au o legătură emoțională mai puternică cu părinții lor sunt mai susceptibili de a primi ajutor. În schimb, cercetarea nu a găsit dovezi solide că părinții favorizează în mod consecvent copiii în funcție de vârstă sau de gen. O singură excepție a fost observată: fiii mai mari care au surori mai mici erau mai susceptibili de a primi sprijin decât alte combinații de frați.
Cercetătorii au analizat și dacă părinții așteaptă ceva în schimbul ajutorului oferit pentru cumpărarea unei locuințe. Puțin peste jumătate dintre copiii care urmau să primească sprijin puteau conta pe ajutor fără nicio condiție. Pentru ceilalți, părinții puteau anticipa o contraprestație, cum ar fi rambursarea unui împrumut, un cuvânt de spus privind zona sau tipul de locuință achiziționată ori ajutor pentru nevoile lor viitoare de îngrijire. Rezultatele au arătat că părinții care intenționau să ajute un copil fără a aștepta nimic în schimb erau mult mai înclinați să ofere același tip de sprijin și celuilalt copil.
Coautoarea studiului, profesoara Rachel Ong ViforJ, a explicat că sprijinul familial poate face o diferență semnificativă pentru tinerii care încearcă să pătrundă pe o piață imobiliară tot mai dificilă, dar nu este o opțiune disponibilă pentru toată lumea. „Sprijinul părinților îi poate ajuta pe tineri să depășească una dintre cele mai mari bariere în calea proprietății, și anume strângerea suficienților bani pentru a cumpăra o locuință”, a spus ea. „Însă, atunci când accesul la acest ajutor depinde de situația financiară a familiei, diferența dintre cei care au o mână de ajutor și cei care trebuie să se descurce singuri se poate adânci.”
Cercetătorii au precizat că familiile ar putea beneficia de o planificare prealabilă pentru a decide cea mai bună modalitate de a-și sprijini copiii, protejându-și totodată propria securitate financiară. De asemenea, au sugerat ca guvernele să analizeze opțiuni de economisire și mecanisme fiscale mai bune pentru părinții care doresc să-și ajute copiii, dar au resurse financiare limitate, asigurându-se totodată că persoanele fără acces la sprijin familial rămân o prioritate pentru asistența guvernamentală directă.
