Inteligența artificială dezvăluie ce teme de sustenabilitate prioritizează companiile
O echipă de cercetători de la Universitatea Kyushu a dezvoltat o metodă bazată pe inteligență artificială pentru a evalua cât de strâns se aliniază raportările corporative la temele ESG (de mediu, sociale și de guvernanță) care contează din punct de vedere financiar pentru fiecare industrie. Aplicată sectorului alimentar și al băuturilor din Japonia, metoda a arătat că firmele pun un accent mai mare pe aspectele sociale, în timp ce raportarea privind mediul rămâne relativ limitată. Prioritățile s-au schimbat, de asemenea, odată cu modificarea cerințelor de raportare. Studiul a fost publicat în revista Corporate Social Responsibility and Environmental Management.
„O raportare ESG de calitate superioară îi ajută pe părțile interesate să evalueze performanța și riscurile unei afaceri”, spune Siyu Shen, doctorand la Școala de Studii Economice a Universității Kyushu și primul autor al lucrării. „Totuși, numărarea mențiunilor sau evaluarea dacă limbajul sună pozitiv ori negativ ne spune puțin despre cât de serios tratează o companie aceste teme.”
Măsurarea a ceea ce contează cu ajutorul inteligenței artificiale
Pentru a determina care teme contează cel mai mult este nevoie de un punct de referință specific fiecărei industrii. Cercetătorii au apelat la Sustainability Accounting Standards Board (SASB), care identifică temele de sustenabilitate relevante din punct de vedere financiar pentru fiecare industrie. Echipa s-a concentrat asupra industriei alimentare și a băuturilor din Japonia, unde dependența de materii prime agricole și de lanțuri globale de aprovizionare face ca riscurile ESG să fie relevante pentru costuri și stabilitate.
Au fost analizate 1.623 de rapoarte anuale de valori mobiliare depuse de 340 de companii listate public între 2020 și 2024. Pentru a gestiona un asemenea volum de date, echipa a folosit Text Match Pre-Trained Transformer (TMPT), un model de inteligență artificială multilingv conceput pentru potrivirea semantică a textelor. TMPT localizează mai întâi pasajele din fiecare raport care se raportează ca sens la temele ESG. În loc să potrivească cuvinte exacte, modelul surprinde concepte exprimate în moduri diferite, grupând termeni precum „emisiile de gaze cu efect de seră” și „emisiile de CO₂” sub aceeași temă. Apoi, modelul evaluează relevanța semantică. O afirmație care indică numărul exact de tone de emisii reduse de o companie primește un punctaj mai mare decât un angajament general de a lucra spre neutralitate climatică. Aceste punctaje le permit cercetătorilor să compare sistematic, pe companie, an și temă ESG, cât de bine abordează raportările temele pe care SASB le identifică drept relevante financiar.
„Un alt avantaj al TMPT este că folosește analiza zero-shot”, explică profesorul Hidemichi Fujii de la Facultatea de Economie a Universității Kyushu, care îl supraveghează și pe Shen. „Nu le cere cercetătorilor să scrie manual instrucțiuni sau să ofere îndrumări subiective, ceea ce face analiza mai standardizată și mai reproductibilă.”
Temele sociale domină, iar accentul pe gazele cu efect de seră crește după 2022
Analiza a arătat că firmele japoneze din sectorul alimentar și al băuturilor pun un accent mai mare pe temele sociale, în special pe calitatea produselor și pe bunăstarea clienților, acordând mai puțină atenție temelor de mediu, precum gestionarea apei și a energiei, și celor de guvernanță, precum managementul lanțului de aprovizionare.
Prioritățile de raportare s-au schimbat după 2022, emisiile de gaze cu efect de seră înregistrând cea mai accentuată creștere, urmate de capitalul uman și de managementul lanțului de aprovizionare. Creșterea raportării emisiilor de gaze cu efect de seră a fost semnificativ mai mare în rândul companiilor listate pe Prime Market al Japoniei, mai ales în 2023–2024. Această perioadă a coincis cu noile cerințe de raportare climatică aliniate la Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD), un cadru pentru raportarea riscurilor și oportunităților financiare legate de climă, aplicabil companiilor listate pe Prime Market.
„Rezultatele noastre arată că cerințele de raportare clare, specifice fiecărei industrii, impuse de autorități pot influența ce teme ESG prioritizează companiile”, adaugă Shen. „Sperăm, de asemenea, că acest studiu îi ajută pe companii să identifice temele de sustenabilitate relevante și să își aloce mai eficient resursele limitate de raportare.”
Echipa sugerează că acest cadru poate fi extins la alte industrii și țări. Cercetătorii intenționează să își rafineze în continuare acuratețea prin dezvoltarea unui punct de referință codificat manual, prin includerea rapoartelor de sustenabilitate și prin evaluarea profunzimii și credibilității raportărilor corporative.
