Defrișările amenință pescuitul pe râul Mbali din Republica Central Africană
Pierderea biodiversității se află în centrul atenției internaționale, în contextul în care Armenia găzduiește cea de-a 17-a ediție a negocierilor ONU privind biodiversitatea amenințată a Pământului. În același timp, în Republica Central Africană, experții avertizează că defrișările devastatoare afectează populațiile de pești din râul Mbali.
Jean-Romeo Senguemboli, un pescar care își câștigă existența pe râul Mbali, privește îngrijorat capturile tot mai reduse din plasele sale. Tăierea copacilor pentru producția de cărbune, folosit pentru gătit sau încălzire, a devenit o afacere în plină expansiune în pădurile din jurul orașului Boali, din sud-vestul țării, unde pescarii se confruntă cu dificultăți tot mai mari.
Potrivit experților, defrișările duc la scăderea nivelului apei râului, la creșterea turbidității și la reducerea conținutului de oxigen, ceea ce îngreunează reproducerea peștilor. „Pescuitul este dezastruos”, a declarat Senguemboli după ce a ieșit cu canoea pe apele maronii ale râului pentru a-și ridica plasele verzi, doar pentru a le găsi aproape goale. „Principala noastră problemă sunt toți copacii care sunt tăiați. Dacă nu vor mai exista copaci aici, pământul va arde, apa se va usca și mai mult și în curând nu vor mai exista pești”, a adăugat el.
Pescuitul reprezintă o sursă prețioasă de venit pentru mulți locuitori ai Republicii Central Africane, țară situată în bazinul Congo, a doua cea mai mare pădure tropicală din lume după Amazon. Cu toate acestea, vânzătorii întâmpină dificultăți în a găsi pește pentru tarabele lor de la piața locală din Boali.
Pești mai puțini și mai mici
„Peștele devine tot mai rar, în timp ce cererea crește. Cumpărătorii vin chiar și de la Bangui pentru a se aproviziona. Rezultatul: chiar și noi, locuitorii din Boali, nu mai avem suficient pește”, a declarat Flore Ouagbele, vânzătoare la piața locală. „Există o lipsă reală. Pescarii găsesc tot mai puțini pești în ape, iar aceasta a devenit o problemă serioasă”, a adăugat ea.
Pescarii spun că peștii au devenit și mai mici. „În trecut, prindeam crapi mult mai mari. Odată cu valurile de căldură și schimbările climatice, peștii au devenit mai mici”, a explicat Senguemboli.
Întrucât peștele este o sursă alimentară esențială în regiune, impactul se resimte și pe mesele familiilor. Organizația de conservare a naturii WWF a precizat într-un raport publicat anul trecut că Africa are cea mai mare captură anuală de pește de apă dulce pe cap de locuitor din lume, în medie de 2,6 kilograme.
„Acest lucru are consecințe asupra condițiilor noastre de viață. Începând din august, trecem adesea printr-o perioadă de secetă: soarele este puternic, este foarte cald și apele se usucă”, a declarat Saint-Cyr Gaba, producător de cărbune din satul vecin Gbaho. „Ne străduim să ne acoperim nevoile de bază. Deocamdată, nu avem altă opțiune decât să producem cărbune pentru a ne câștiga existența”, a adăugat el.
În altă parte a satului situat lângă Boali, un bărbat încărca saci grei de cărbune pentru vânzare în Republica Central Africană, una dintre cele mai sărace țări din lume, în special în capitala Bangui, unde cererea de energie casnică este ridicată.
Pierderea zonelor de reproducere
Producția de cărbune reprezintă însă o amenințare tot mai mare pentru peștii din râul Mbali. Tăierea copacilor din zona din jurul cursului de apă duce la „creșterea turbidității apei și reducerea nivelurilor de oxigen”, precum și la „distrugerea zonelor de reproducere a peștilor”, a declarat Yves Kaengonza, expert în cadrul ministerului apelor și pădurilor. „Când nu există suficientă adâncime, peștii își pierd refugiul. Nu se pot reproduce. Ca urmare, numărul peștilor scade”, a adăugat el.
WWF a precizat în raportul său că defrișările afectează de asemenea modelele de curgere și temperaturile, și cresc sedimentarea cauzată de eroziunea solului. Organizația a subliniat că riscurile care apasă asupra peștilor sunt adesea invizibile și ignorate sau neglijate, în timp ce riscurile pentru speciile terestre africane sunt clar vizibile.
Construcția de baraje și canale de irigații, transformarea terenurilor și a zonelor umede în terenuri agricole, urbanizarea și mineritul afectează de asemenea ecosistemele de apă dulce din Africa, a precizat organizația neguvernamentală.
Aproape 200 de țări participante la un summit ONU privind biodiversitatea au discutat în această săptămână, în Armenia, despre lupta globală împotriva defrișărilor, poluării și supraexploatării resurselor naturale, printre alte provocări de conservare.
