Stimularea electrică ușoară a creierului modifică temporar percepția imaginilor sexualizate ale femeilor
O aplicare de curent electric slab la nivelul scalpului a redus temporar o tendință perceptuală legată de obiectificarea sexuală a femeilor, arată un studiu publicat în revista Social Neuroscience și realizat de cercetători de la Universitatea din Exeter.
Oamenii recunosc mult mai ușor fețele și corpurile orientate vertical decât pe cele întoarse cu capul în jos, semn că percep o persoană. În cazul obiectelor, diferența este mult mai mică. Studiile de laborator au arătat că, atât la bărbați, cât și la femei, acest avantaj se diminuează în cazul imaginilor sexualizate ale femeilor, dar nu și al bărbaților, ceea ce sugerează că aceste imagini sunt procesate mai degrabă ca obiecte.
Studiul a inclus 76 de studenți, 54 de femei și 22 de bărbați. Participanții au memorat imagini cu modele de sex masculin și feminin în lenjerie intimă, fotografiate în ipostaze sexualizate și prezentate atât vertical, cât și întoarse. Apoi au fost întrebați dacă recunosc modelele amestecate cu imagini pe care nu le văzuseră anterior.
În timpul sarcinii, jumătate dintre participanți au primit un curent electric slab la scalp timp de 10 minute, prin tehnica numită stimulare transcraniană cu curent continuu. Cealaltă jumătate a primit un tratament placebo de doar 30 de secunde, iar nici participanții, nici experimentatorii nu au știut cine face parte din care grup. Tehnica este folosită frecvent în cercetare și provoacă de obicei cel mult o ușoară senzație de furnicătură. Nu au fost raportate efecte adverse.
În grupul placebo, participanții au recunoscut mult mai ușor imaginile cu modele bărbați când acestea erau orientate vertical, semnul obișnuit al procesării unei imagini ca persoană. Pentru imaginile cu femei, acest avantaj a fost semnificativ mai mic, mai aproape de modelul observat la obiecte. În grupul care a primit stimulare activă, recunoașterea imaginilor verticale cu femei s-a îmbunătățit, iar diferența dintre modul de procesare a imaginilor cu bărbați și femei nu a mai fost prezentă. Stimularea nu a modificat avantajul orientării verticale pentru imaginile cu bărbați.
Recunoașterea a fost testată în timpul stimulării sau imediat după aceea, astfel încât studiul nu a măsurat cât durează efectul.
Ciro Civile, profesor la Universitatea din Exeter și coordonatorul studiului, a declarat că obiectificarea sexuală înseamnă tratarea unei persoane ca un corp de privit sau de folosit, nu ca o persoană întreagă, și că fenomenul este deumanizant și este resimțit cel mai adesea de femei. El a precizat că rezultatele sunt o primă dovadă că modul în care sistemul vizual procesează imaginile sexualizate ale femeilor poate fi schimbat, cel puțin temporar, prin stimulare cerebrală ușoară.
„Acesta a fost un studiu de laborator — nu am măsurat atitudini sau comportamente, iar stimularea cerebrală nu este un remediu pentru sexism —, dar ne oferă o modalitate nouă de a studia cum funcționează obiectificarea”, a spus Civile.
Potrivit cercetătorului, până acum studiile au redus această tendință modificând imaginile sau mentalitatea privitorului — de exemplu, prin pixelarea părților sexuale, oferind informații umanizante sau făcând oamenii să se simtă mai puțin puternici. De această dată, echipa a acționat direct asupra creierului persoanei care privește.
„Ambele grupuri au văzut exact aceleași imagini, așa că tendința pare să țină de modul în care procesăm imaginile, nu de imagini în sine, ceea ce deschide noi căi pentru înțelegerea felului în care apar prejudecățile de gen în percepție”, a afirmat Civile.
Tehnica de stimulare a urmat un protocol folosit anterior în laboratorul său pentru a reduce alte tendințe în recunoașterea fețelor, inclusiv tendința de a recunoaște mai exact fețele persoanelor de aceeași rasă și din aceeași grupă de vârstă. În acele studii, stimularea a eliminat tendința reducând avantajul pentru fețele din propriul grup; în acest caz, a funcționat prin îmbunătățirea recunoașterii imaginilor verticale cu femei.
Obiectificarea sexuală este răspândită în film, televiziune, rețelele sociale și publicitate și a fost asociată cu o toleranță mai mare față de hărțuire, dar și cu rușine legată de corp, anxietate, tulburări alimentare și depresie. Ea încurajează totodată autoobiectificarea, proces prin care femeile internalizează viziunea celorlalți despre ele și ajung să se judece după aspect și după aprobarea publică.
