Un caz nerezolvat de 2.000 de ani: soldatul roman ucis cu bestialitate la Velsen
În 1977, arheologii amatori care cercetau o fântână de pe locul unde se afla cândva fortul roman de la Velsen au descoperit scheletul aproape complet al unui bărbat, însoțit de o centură militară, un pumnal, un inel, o fibulă și o sandală de soldat. Descoperirea a fost legată încă de la început de o sursă antică: istoricul roman Tacitus descrie în „Analele” sale revolta frizonilor din anul 28 d.Hr., izbucnită atunci când romanii au cerut taxe mai mari. De atunci, arheologii și istoricii au speculat despre soarta acestui om.
Scheletul, unul dintre puținele rămase aproape intacte din perioada târzie a epocii fierului și de la începutul stăpânirii romane, a fost reconsiderat ca un adevărat caz de „cold case” arheologic. Cercetătorii Carol van Driel-Murray și Mark Driessen au coordonat o echipă de arheologi, specialiști și studenți care a analizat rămășițele timp de mai mulți ani, folosind tehnici de ultimă generație: analize izotopice, criminalistice și osteoarheologice, precum și imagistica 3D. Rezultatele sunt prezentate în cartea lor, „Victims of Violence from the Early Roman Fort Velsen”.
Răni de înjunghiere și un atac de o violență extremă
Examinarea scheletului a scos la iveală dovezi suplimentare de înjunghiere, inclusiv pe interiorul cutiei toracice și numeroase perforații la nivelul pelvisului. Cu ajutorul modelelor 3D, cercetătorii au reconstituit modul în care au fost produse aceste răni, ajungând la concluzia că ele au fost cauzate cel mai probabil de un pumnal militar roman — probabil chiar pumnalul găsit lângă bărbat în fântână.
Numărul de lovituri este surprinzător de mare. „Experții criminaliști au spus că a fost o crimă extrem de brutală”, explică Driessen. „Arată că făptașul sau făptașii au fost extrem de furioși pe acest om. Trebuie să fi fost un act de răzbunare furios și țintit.” Potrivit cercetătorului, acest lucru face mult mai puțin probabil ca moartea să fi survenit în urma unei lupte defensive la fort.
Cine era bărbatul din fântână?
Analizele sugerează că victima era mai degrabă un soldat obișnuit decât un ofițer. Purta un pumnal roman uzat, iar centura sa era alcătuită din piese diferite; în schimb, teaca pumnalului era un accesoriu roman autentic, de paradă. La aproximativ 1,90 metri înălțime, bărbatul era neobișnuit de înalt pentru acea vreme și foarte musculos. În anii 1980, arheologii au sugerat că ar fi putut fi un frizon, însă metodele moderne de datare au dus echipa la o concluzie diferită: izotopii din smalțul dentar indică o copilărie petrecută în sudul Europei, întrucât hrana și apa locală lasă urme în smalț care dezvăluie unde și-a petrecut cineva tinerețea.
Trei scenarii pentru un singur mister
Ca în orice caz nerezolvat, întrebarea centrală rămâne cine este vinovatul. „Încercăm să rezolvăm o crimă antică cu metode moderne și nu alegem o singură teorie”, spune Driessen. „În științele naturii, o singură explicație este norma. Dar într-un caz arheologic ca acesta, cu actori umani, este mult mai corect să lucrăm cu mai multe scenarii.”
Cartea propune astfel trei ipoteze. Într-un prim scenariu, bărbatul a fost ucis de frizoni în timpul unui atac asupra fortului, posibil din furie legată de taxe, așa cum descrie Tacitus. O a doua variantă explorată este aceea că ar fi fost un dezertor executat de comanda militară. În fine, un al treilea scenariu sugerează că a fost ucis ca represalii de unul sau mai mulți membri ai populației locale.
Cercetătorii înclină cel mai mult spre ipoteza că crima ar fi fost comisă de camarazi de arme, ca represalii pentru o abatere, deși Van Driel-Murray recunoaște că certitudinea absolută nu există. „Îi provocăm pe cititori să ajungă la propria concluzie pe baza cercetării. Ne-ar plăcea să transmitem povestea unui scriitor de ficțiune istorică, care ar putea scrie un roman sau un scenariu despre ea”, spune ea.
Cercetarea continuă
Munca nu se oprește odată cu publicarea cărții. „Multe alte rămășițe scheletice și descoperiri arheologice din așezarea romană de la Velsen merită studiate pentru ca istoria să poată fi reconstituită mai complet”, afirmă Driessen. Scheletul se află din nou în depozitul Muzeului Național de Antichități din Leiden, care speră să includă povestea sa în viitoarea expoziție permanentă, în secțiunea dedicată Țărilor de Jos în timpul Imperiului Roman.
