Faima globală și memoria locală: două dimensiuni distincte ale memoriei colective
Napoleon Bonaparte și Bernardo O’Higgins au fost ambii lideri militari ai secolului al XIX-lea, renumiți în țările lor natale, Franța și, respectiv, Chile. Totuși, în timp ce numele și faptele lui Napoleon sunt cunoscute în întreaga lume, O’Higgins rămâne în mare parte necunoscut în afara patriei sale. Acest contrast ilustrează distincția dintre memoria colectivă globală și cea locală, iar un studiu recent analizează aceste două forme distincte ale notorietății.
Studiul, intitulat „Cultural proximity reveals a local premium in collective memory”, a fost publicat în revista interdisciplinară PNAS Nexus și îi are ca autori pe Mariana Macedo, Melanie Oyarzun, Cristian Candia și César A. Hidalgo. Cercetarea examinează peste 50.000 de biografii multilingve de pe Wikipedia, cu 137 de miliarde de vizualizări de pagină, și se bazează pe un experiment online gamificat la care au participat 41.000 de persoane. Scopul este de a separa cele două dimensiuni ale memoriei colective, adesea confundate în cercetările anterioare.
Proximitatea culturală crește recunoașterea
Rezultatele arată că localitatea este un factor-cheie în memoria colectivă. Participanții au fost cu aproximativ 10% mai predispuși să identifice corect personalități faimoase din propria țară și cu 5% mai predispuși să recunoască persoane din același grup lingvistic. Potrivit autorilor, faima nu înseamnă doar câte persoane cunosc pe cineva, ci și unde este cineva ținut minte: o persoană poate fi celebră la nivel local, global, în ambele planuri sau în niciunul.
Cercetarea a analizat și impactul a trei evenimente majore — câștigarea unui premiu Oscar, a unui premiu Nobel și decesul — asupra memoriei colective, între 2015 și 2024. Toate trei au produs creșteri bruște, dar de scurtă durată, ale atenției locale, în timp ce atenția globală a crescut mai lent, dar susținut. Premiul Nobel a fost un caz notabil, atenția locală rămânând peste nivelurile normale timp de ani, posibil și pentru că mulți laureați sunt mai puțin cunoscuți înainte de primirea distincției. În cazul decesului, atenția locală poate scădea, în timp ce interesul global continuă să crească.
De ce contează distincția dintre local și global
Autorii subliniază că majoritatea studiilor despre memoria colectivă măsoară faima pe o singură scală, ignorând diferența dintre a fi cunoscut într-un singur loc și a fi recunoscut la nivel mondial. Această distincție contează dincolo de notorietate: recunoașterea globală poate deschide oportunități internaționale, în timp ce recunoașterea locală este adesea mai valoroasă pentru rezolvarea problemelor unei comunități, cum ar fi îmbunătățirea transportului public, care necesită cunoștințe locale, competențe lingvistice și conexiuni.
În ceea ce privește tehnologiile digitale și inteligența artificială, cercetătorii notează că expunerea la idei din întreaga lume nu garantează că acestea vor fi reținute. Platforme precum Wikipedia arată că oamenii tind să caute și să recunoască mai degrabă personalități care le împărtășesc limba sau țara. Sistemele AI, care selectează și rezumă informații în loc să lase utilizatorii să aleagă paginile, ar putea accentua atenția asupra figurilor deja faimoase din limbile larg vorbite și ar putea promova aceleași personalități globale în defavoarea celor locale. Pe de altă parte, AI ar putea aduce în prim-plan figuri locale și istorii mai puțin cunoscute. Dacă AI va îngusta sau va lărgi memoria colectivă depinde de modul în care aceste sisteme sunt concepute și utilizate.
Cercetătorii propun pentru viitor explorarea motivelor pentru care atenția crește și scade, analizând rolul educației, mass-media, traducerilor și comemorărilor publice. De asemenea, ar putea fi investigat modul în care figurile locale devin recunoscute global sau cum personalități uitate revin în atenție prin filme și aniversări, precum și dacă AI schimbă nu doar ceea ce oamenii văd, ci și ceea ce își amintesc.
