O carte despre etica samurailor, analizată cu instrumente digitale
În 1899, Inazo Nitobe, născut într-o familie de samurai și devenit ulterior creștin, publica în limba engleză „Bushido: The Soul of Japan”. El a scris cartea după ce un jurist belgian l-a întrebat cum reușește Japonia să predea morala în școli fără instruire religioasă. Nitobe a realizat că răspunsul consta în etica samurailor în care fusese crescut, pe care a descris-o prin șapte virtuți: dreptate, curaj, bunăvoință, politețe, veracitate, onoare și loialitate. Volumul a devenit un best-seller internațional, iar președintele american Theodore Roosevelt îl includea printre cărțile sale preferate.
La peste un secol distanță, doi psihologi de la Universitatea Nagoya, Ryota Takano și Minoru Karasawa, au studiat cartea prin analiză computațională a limbajului. Ei au examinat structura și exprimarea valorilor morale din text și au comparat volumul cu sute de alte texte morale și culturale în limba engleză. Studiul pornește de la faptul că psihologia s-a sprijinit în mare măsură pe populații occidentale și întreabă cum sunt înțelese valorile provenite din alte spații culturale.
Șase preocupări morale și metode de măsurare
Un cadru psihologic frecvent folosit grupează valorile morale în șase preocupări de bază: grijă, egalitate, proporționalitate, loialitate față de grup, respect față de autoritate și puritate. Pentru a aplica chestionarul la text, cercetătorii au folosit o metodă numită reprezentare contextualizată a constructelor. Un model lingvistic a transformat fiecare propoziție din cărți și fiecare dintre cele 36 de afirmații ale chestionarului în reprezentări numerice ale sensului, iar echipa a măsurat cât de apropiate sunt ca sens. Un scor mai mare a însemnat că textul exprimă mai clar preocuparea morală respectivă. Pentru a verifica rezultatele, propozițiile au fost evaluate din nou cu alte trei modele lingvistice, iar scorurile au fost apropiate.
„Metoda este foarte simplă. Calculează similaritatea dintre propoziții”, a explicat Takano, primul autor al studiului. „Pe o parte este o propoziție din «Bushido», pe cealaltă o afirmație dintr-un chestionar consacrat.” Pentru comparație, aceeași metodă a fost aplicată sutelor de texte în limba engleză din biblioteca online gratuită Project Gutenberg, inclusiv lucrări despre creștinism, Biblie și cultura japoneză.
Onoarea, virtutea cu cele mai multe legături
Față de celelalte texte, „Bushido” a prezentat un model distinctiv pentru cele șase preocupări morale, exprimându-le pe toate ușor mai clar decât media. Cele mai clare diferențe au apărut la respectul față de autoritate, un rezultat considerat consecvent cu cultura samurailor, care acorda o importanță mare ierarhiei sociale. Dintre cele șapte virtuți, onoarea a fost legată de cele mai multe dintre aceste preocupări.
Cercetătorii au măsurat apoi cât de răspândite au fost în Occident cărțile despre cultura japoneză, numărând edițiile în engleză, traducerile în franceză, germană, spaniolă, italiană și neerlandeză și citările în Google Scholar. „Bushido” s-a clasat pe locul al doilea, imediat după „The Book of Tea”. Între cărțile despre cultura japoneză, cele al căror ansamblu de preocupări morale se apropia mai mult de cel din „Bushido” tindeau să aibă o răspândire mai mare în Occident.
Analiza celor șapte capitole dedicate virtuților a arătat că unele preocupări morale tindeau să aibă scoruri ridicate sau scăzute împreună. Pe baza acestui model, cercetătorii le-au grupat în două categorii largi: una cuprinzând respectul față de autoritate, egalitatea, proporționalitatea și puritatea, cealaltă incluzând grija și loialitatea față de grup. Onoarea a fost singura virtute puternic legată de ambele grupuri.
„Meiyo” nu este onoarea în sens occidental
„Meiyo nu este același lucru cu onoarea în sens occidental, care este mai legată de autopromovare și prestigiu”, a spus Takano. „Meiyo se bazează pe răbdare. Samuraii trebuiau să-și controleze emoțiile și să-și suprime sentimentele negative. Studiul nostru descrie modul în care o carte în limba engleză a prezentat idealurile japoneze cititorilor occidentali. Nu reconstituie etica samurailor istorici.”
Coautorul Karasawa a adăugat: „«Bushido» a prezentat valorile japoneze într-o formă accesibilă cititorilor occidentali, păstrându-și totodată caracterul distinct. Acum, cu progresele în procesarea limbajului natural, putem măsura valorile din sute de texte simultan. Asta ne permite să comparăm tradiții morale între culturi într-un mod pe care lectura tradițională nu îl face ușor.” Cercetătorii intenționează să aplice metoda unor clasice, texte religioase și opere literare din alte culturi, pentru a afla cum sunt împărtășite și acceptate valorile culturale între țări și regiuni.
