Nivelurile gazelor cu efect de seră au atins noi recorduri în 2025
Concentrațiile gazelor cu efect de seră din atmosferă au crescut la noi valori record în 2025, consolidând impacturi climatice care vor persista timp de secole, a anunțat Organizația Meteorologică Mondială (OMM), agenția ONU pentru vreme și climă. Nivelurile celor trei gaze principale cu efect de seră — dioxidul de carbon, metanul și protoxidul de azot — au urcat toate la cifre fără precedent.
Potrivit celui de-al 22-lea buletin anual privind gazele cu efect de seră al OMM, publicat înaintea summitului climatic COP31 de la Antalya, din Turcia, programat între 9 și 20 noiembrie, această creștere va duce la intensificarea încălzirii globale pe termen lung. „Încă un an, încă un nou record”, a declarat Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM. „Gazele cu efect de seră captează o cantitate fără precedent de căldură în atmosferă, oferind energie pentru fenomene meteorologice mai extreme și riscuri asociate pentru economiile și societățile noastre.”
Barrett a subliniat că ultimii 11 ani au fost cei mai calzi înregistrați, iar tendința este de a continua. „Dioxidul de carbon are o durată de viață foarte lungă și va afecta clima globală nu doar ani, ci decenii și chiar secole”, a explicat ea.
Concentrații record pentru toate cele trei gaze principale
În 2025, concentrațiile de dioxid de carbon au fost de 426,8 părți pe milion (ppm), metanul a ajuns la 1.948 părți pe miliard, iar protoxidul de azot la 339,1 părți pe miliard. Aceste valori reprezintă 153%, 267% și, respectiv, 126% din nivelurile preindustriale dinainte de 1750.
Dintre cele trei gaze majore, CO₂ este responsabil pentru aproximativ 66% din efectul de încălzire climatică. Aproximativ jumătate din totalul de CO₂ emis anual rămâne în atmosferă, restul fiind absorbit de uscat și oceane.
Între 2024 și 2025, concentrația medie globală de CO₂ a crescut cu 2,8 ppm — mai puțin decât creșterea record de 3,6 ppm din perioada 2023-2024. Oksana Tarasova, ofițer științific principal în cadrul OMM, a explicat că această evoluție reflectă „recuperarea absorbanților de carbon terestri și reducerea emisiilor de carbon din incendii în 2025, după puternicul El Niño din 2023/2024”, fenomen meteorologic natural care încălzește clima. „Cu toate acestea, o creștere anuală de 2,8 ppm rămâne o adăugare substanțială de carbon în atmosferă din arderea combustibililor fosili”, a adăugat ea.
Rata este, de asemenea, peste media de creștere din ultimul deceniu, de 2,6 ppm — o cifră care era de 0,8 ppm în anii 1960. Datele de la stațiile de monitorizare arată că nivelurile de CO₂ au continuat să crească și în 2026.
„Fiecare parte pe milion suplimentară contează, pentru că reține căldură suplimentară”, a declarat Barrett jurnaliștilor. „În esență, supraîncărcăm oceanul și atmosfera. Asta înseamnă că valurile de căldură, cicloanele tropicale și furtunile de ploaie se intensifică mai repede decât ne-au pregătit reperele istorice.”
Metanul și gazele mai puțin abundente, dar puternice
Metanul este responsabil pentru aproximativ 16% din efectul de încălzire climatică produs de gazele cu efect de seră cu durată lungă de viață, deși are o durată de viață mult mai scurtă decât CO₂. Aproximativ o treime din metanul emis în atmosferă provine din surse naturale precum zonele umede, restul fiind din surse antropice precum creșterea bovinelor, cultivarea orezului, gropile de gunoi și arderea biomasei.
Buletinul atrage atenția că, pe măsură ce țările își orientează sistemele energetice spre decarbonizare, ar trebui acordată mai multă atenție a două gaze puternice, dar mai puțin abundente, strâns legate de producția și distribuția energiei electrice: hidrogenul molecular (H₂) și hexafluorura de sulf (SF₆).
Folosită în principal ca supresor de scântei în distribuția energiei electrice, SF₆ a crescut constant în ultimele trei decenii. „De ce ar trebui să ne îngrijorăm? Pentru că SF₆ are o durată de viață în atmosferă de până la 3.200 de ani. Potențialul său de încălzire globală este de peste 24.000 de ori mai mare decât cel al CO₂”, a declarat Barrett reporterilor. Motivul creșterii nivelurilor de H₂ în ultimul deceniu rămâne necunoscut, dar gazul a început să fie utilizat ca mediu de stocare a energiei.
