Studiu: Războiul din Ucraina adâncește disparitățile dintre regiunile Rusiei
Războiul din Ucraina transformă Rusia dincolo de efectele imediate ale conflictului, iar regiunile îndepărtate din Siberia, Extremul Orient și nordul părții europene a Rusiei sunt afectate în mod deosebit de dur. Aceasta este concluzia unui studiu detaliat dedicat modului în care povara războiului afectează economia, populația și societatea în diferitele regiuni ale Rusiei.
Autorul analizei, dr. Helmut Klüter, specialist în geografie și științe regionale și fost profesor de geografie regională, examinează 67 de hărți, 95 de ilustrații și 55 de tabele. Potrivit acestuia, dezvoltările legate de război nu mai sunt demult resimțite doar pe linia frontului: războiul a creat o normalitate proprie, care devine tot mai mult parte integrantă din viața de zi cu zi a populației ruse.
Acest lucru este vizibil în special pe piața muncii. Sectoare precum agricultura, construcțiile, sănătatea și infrastructura suferă de pe urma pierderii masive de bărbați de vârstă activă, înrolați în forțele armate. Totodată, investițiile și activitățile comerciale se concentrează tot mai mult în zonele metropolitane din jurul Moscovei și Sankt Petersburgului.
Pierderi de populație inegal distribuite
Conform constatărilor studiului, pierderile de populație cauzate de război variază considerabil de la o regiune la alta. Republicile Tuva, Altai și Buriatia, precum și regiunile din Extremul Orient se numără printre cele mai puternic afectate. Ratele pierderilor din unele părți ale acestor regiuni sunt de câteva ori mai mari decât în marile zone urbane. Astfel, războiul accentuează disparitățile regionale care existau deja anterior.
Războiul are un impact puternic și asupra economiei. Studiul arată că numărul întreprinderilor medii și mari a scăzut de la aproximativ 3,77 milioane în 2017 la circa 2,49 milioane la sfârșitul anului 2025. În același timp, investițiile din 2025 au scăzut pentru prima dată în ultimii ani chiar și în termeni monetari absoluți, nu doar raportat la rata inflației. De exemplu, investițiile în infrastructura feroviară s-au înjumătățit față de anul precedent. Pentru multe regiuni, aceasta înseamnă o uzură crescândă în loc de modernizare.
Efecte demografice și militarizarea discursului public
Analiza semnalează și efecte demografice. Numărul nașterilor a scăzut de la 1,9 milioane în 2014 la 1,175 milioane în 2025. Tinerii se mută tot mai mult din regiunile rurale, precum și din orașele mici și mijlocii, în timp ce inegalitatea socială este în creștere.
Studiul descrie de asemenea o militarizare crescândă a limbajului, a sectorului educațional și a comunicării publice. Propaganda prezintă tot mai mult războiul ca pe o consecință inevitabilă a constrângerilor geopolitice, iar condițiile geografice, pretențiile istorice asupra unor teritorii și dinamica puterii internaționale sunt înfățișate drept cauze aparent inevitabile ale războiului. În acest fel, atenția este abătută de la deciziile politice și de la cei care le iau.
„Tocmai de aceea mediul academic trebuie să privească dincolo de sloganurile geopolitice și să arate care oameni și care regiuni suportă concret consecințele”, explică Klüter. „În spatele deciziilor politice se află vieți omenești, pierderi economice și regiuni al căror viitor este în joc.”
