Fenomenul El Niño 2026–2027 ar putea afecta grav resursele de apă, hrană și energie din America Latină și Caraibe
Un raport tehnic realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Sustenabilă al Organizației Statelor Americane, în colaborare cu Organizația Meteorologică Mondială și Centrul Internațional de Cercetare privind El Niño, avertizează că fenomenul El Niño din perioada 2026–2027 ar putea atinge o intensitate „foarte puternică”, cu impact asupra securității apei, energiei și hranei, precum și asupra sănătății publice.
Documentul, intitulat „El Niño 2026–2027: Perspective, impacturi potențiale și acțiuni anticipative”, estimează reduceri ale precipitațiilor de până la 80% în anumite regiuni, în timp ce alte zone ar putea fi afectate de precipitații torențiale, inundații severe și alunecări de teren.
Regiuni afectate în mod diferit
Coridorul Sec al Americii Centrale, zona insulară a Caraibelor, regiunile andine și caraibiene din Columbia, Venezuela și bazinul Amazonului ar putea confrunta cu scăderi severe ale precipitațiilor și secete intense. În contrast, zonele de coastă din Ecuador, nordul Peru, centrul și sudul statului Chile și bazinul La Plata — care cuprinde Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay și Uruguay — sunt prognozate să înregistreze exces de precipitații, cu riscuri ridicate de inundații și alunecări de teren.
În regiunile insulare din Caraibe și în zonele de coastă, deficitele acute de precipitații ar putea favoriza intruziunea apei de mare în acvifere, contaminând sursele de apă dulce și determinând raționalizarea apei în mediul urban. Condițiile de secetă vor afecta, de asemenea, alimentarea generală cu apă și producția hidroelectrică, într-o regiune în care peste 200 de milioane de persoane nu au acces continuu la servicii de apă, iar aproximativ 50% din matricea energetică se bazează pe hidroenergie.
Riscuri pentru securitatea alimentară și sănătate
În ceea ce privește securitatea alimentară, lipsa precipitațiilor în Coridorul Sec ar putea împinge între 500.000 și 750.000 de persoane în faza 3 (criză acută) a Clasificării Integrate a Fazei de Securitate Alimentară (IPC).
Impactul se extinde și asupra comerțului și transportului global: scăderea anticipată a nivelului lacurilor Gatún și Alhajuela ar urma să restricționeze pescajul operațional al navelor Neopanamax care tranzitează Canalul Panama la 44 de picioare (13,5 metri).
În domeniul sănătății publice, temperaturile ridicate combinate cu stocarea neprotejată a apei în gospodării în timpul raționalizării ar putea accelera proliferarea țânțarului Aedes aegypti, vector al denguei. Condițiile uscate vor crește, de asemenea, riscul de incendii de vegetație.
Apel la prevenire și cooperare regională
„El Niño nu poate fi evitat, dar o mare parte din consecințele sale pot fi”, a avertizat Andrés Sánchez, șeful Secției de Apă din cadrul Organizației Statelor Americane. „Pe lângă faptul că atrage atenția asupra impactului foarte puternic pe care comunitatea științifică avertizează că El Niño îl va avea în 2027, acest document urmărește să îndemne țările să se pregătească pentru a minimiza aceste consecințe, oferindu-le un cadru orientativ în acest sens.”
Pentru a atenua aceste riscuri, documentul îndeamnă guvernele să consolideze sistemele de avertizare timpurie, să planifice surse alternative de alimentare cu energie electrică, să mobilizeze fonduri de contingință, să distribuie semințe rezistente la secetă și să întărească supravegherea sanitară și controlul vectorilor. Pentru teritoriile insulare și hiperaride, recomandările includ prioritizarea tehnologiei de rezervă pentru desalinizare, reducerea pierderilor tehnice de apă în rețelele de distribuție, inspectarea surselor alternative de apă subterană și monitorizarea reîncărcării acviferelor.
Raportul subliniază că adoptarea acestor măsuri în trimestrul al patrulea din 2026 va reduce costurile umane și economice ale unei situații de urgență în 2027. De asemenea, documentul evidențiază rolul critic al cooperării regionale pentru protejarea bazinelor hidrografice comune și a interconexiunilor electrice, precum bazinul La Plata și Sistemul de Interconexiune Electrică pentru America Centrală (SIEPAC). Coordonarea între țări și schimbul oportun de informații vor fi fundamentale pentru anticiparea impactului și consolidarea capacității de răspuns la nivel emisferic.
