Studiu: copilăria influențează șansele de angajare și veniturile în India
Condițiile din copilărie au efecte durabile asupra șanselor de angajare și asupra câștigurilor în viața adultă în India, arată o cercetare coordonată de University of East Anglia și University of Birmingham. Analiza, care urmează să fie publicată în Oxford Development Studies, a urmărit peste 1.000 de copii din India, de la 8 la 22 de ani, pe baza a cinci valuri de date colectate între 2002 și 2016.
Cercetătorii au examinat modul în care condițiile de locuit, starea de sănătate și expunerea la șocuri familiale și economice majore — precum decesul unei persoane apropiate, boala, separarea părinților sau pierderea veniturilor gospodăriei — au modelat rezultatele profesionale la 22 de ani. Au fost analizate și accesul la electricitate, apă curată, canalizare și combustibil pentru gătit.
Mai multă muncă, dar venituri mai mici
Studiul a identificat patru trasee largi de viață în copilărie, de la un grup „mai înstărit”, cu condiții stabile de trai și puține șocuri, până la un grup „cel mai sărac, dar stabil”, care s-a confruntat cu sărăcie persistentă, însă cu o situație familială relativ stabilă.
Una dintre principalele concluzii este că tinerii din medii mai sărace erau adesea mai predispuși să aibă un loc de muncă la 22 de ani, dar câștigau semnificativ mai puțin decât colegii lor mai avantajați. Tinerii din grupul „cel mai sărac, dar stabil” aveau cea mai mare rată de angajare, de 76,4%, față de 39,5% în rândul celor din grupul „mai înstărit”.
În privința câștigurilor, situația se inversează: tinerii din mediile cele mai avantajate aveau cele mai mari venituri, în medie aproximativ 467 de rupii pe zi, față de circa 330 de rupii pe zi în rândul grupurilor mai puțin avantajate.
Nicholas Vasilakos, profesor la Norwich Business School din cadrul University of East Anglia, a declarat că una dintre cele mai izbitoare descoperiri a fost că tinerii din medii sărace erau adesea mai predispuși să lucreze, însă angajarea nu i-a protejat neapărat de dezavantaj. Cei din medii mai avantajate erau mai puțin probabil să aibă un loc de muncă la 22 de ani, dar, când lucrau, câștigau considerabil mai mult. Potrivit acestuia, unii tineri au posibilitatea de a aștepta un loc de muncă mai bun, în timp ce alții trebuie să accepte orice muncă disponibilă. Cercetarea arată astfel că angajarea și oportunitatea nu sunt același lucru.
Decalajul de gen persistă
Cercetarea a scos la iveală și inegalități substanțiale între sexe. La 22 de ani, doar 48,2% dintre tinerele femei erau angajate, comparativ cu 76,4% dintre tinerii bărbați. Dintre cei care lucrau, femeile câștigau în medie doar 67% din veniturile orare ale bărbaților și 63% din cele zilnice. Chiar și după luarea în calcul a factorilor precum educația, casta și locația, femeile câștigau cu circa 30% mai puțin pe oră și cu 38% mai puțin pe zi decât bărbații.
Femeile din grupul „cel mai sărac, dar stabil” se confruntau cu cel mai mare dezavantaj, înregistrând cele mai mici câștiguri dintre toate grupurile feminine. În rândul tinerilor bărbați, câștigurile cele mai mici erau înregistrate de cei care se confruntaseră cu cel mai mare număr de șocuri familiale și economice în copilărie.
Vasilakos a explicat că studiul evidențiază un dublu dezavantaj pentru multe tinere: acestea au șanse mai mici de angajare decât bărbații și, atunci când găsesc un loc de muncă, câștigă de obicei mai puțin. Femeile din mediile cele mai sărace aveau cele mai mici câștiguri dintre toate grupurile feminine, ceea ce sugerează că efectele sărăciei din copilărie pot fi deosebit de dăunătoare pentru femei.
De ce contează copilăria
Rezultatele contestă ideea că inegalitățile de pe piața muncii apar abia când tinerii încep să caute un loc de muncă. Cercetarea sugerează, în schimb, că experiențele din copilărie lasă o amprentă durabilă asupra oportunităților din viața adultă. Locuințele precare, accesul limitat la servicii de bază, starea de sănătate precară și instabilitatea familială pot contribui toate la venituri mai mici și la oportunități reduse ani mai târziu.
Cercetătorii susțin că eforturile de îmbunătățire a rezultatelor profesionale ar trebui să înceapă mult mai devreme în viață, prin politici care să vizeze condițiile de trai ale copiilor, asistența medicală, nutriția, securitatea economică și oportunitățile pentru fete.
Vasilakos a afirmat că reformele pieței muncii, singure, nu pot elimina inegalitățile și că, pentru a crea oportunități de angajare mai echitabile, trebuie abordate dezavantajele mult mai devreme în viață. Îmbunătățirea condițiilor de trai, a sănătății și a securității economice a copiilor ar putea aduce beneficii pe termen lung, nu doar pentru indivizi, ci pentru întreaga societate. Mesajul principal, potrivit acestuia, este simplu: inegalitatea din viața adultă își are adesea rădăcinile în copilărie.
