Specialiștii cer OMS să declare schimbările climatice o urgență de sănătate publică
Comunități întregi resimt direct efectele schimbărilor climatice. Emisfera nordică a trecut printr-un nou sezon estival cu temperaturi record și fenomene meteo extreme, iar emisfera sudică se confruntă acum cu valuri de căldură, inundații, incendii de vegetație și secete. Fenomenele sunt alimentate de decenii de schimbări climatice, intensificate în prezent de un El Niño fără precedent, faza caldă a oscilației El Niño-Southern, cu impact global asupra climei.
Evenimentele extreme au strămutat comunități întregi în urma ciclonilor și inundațiilor din Nepal. Peste 250.000 de persoane și-au pierdut totul într-un incendiu de vegetație din Spania. În orașele europene, peste 50.000 de decese au fost raportate din cauza căldurii în ultima vară, iar peste 65% dintre acestea sunt atribuite direct schimbărilor climatice. Aceste evenimente arată că schimbările climatice nu sunt un scenariu de risc viitor, ci o amenințare imediată pentru cele mai vulnerabile comunități.
Impactul asupra sănătății
Cercetătorii care studiază efectele căldurii asupra femeilor însărcinate și copiilor din Africa au constatat consecințe ample asupra sănătății mamei în timpul sarcinii, rezultate slabe la naștere și probleme potențiale pe tot parcursul vieții pentru copiii nenăscuți. Studii anterioare au arătat că și personalul medical care îngrijește aceste comunități vulnerabile este afectat negativ de schimbările climatice.
Bătrânii, femeile însărcinate, copiii și persoanele cu boli cronice sunt cei mai expuși, dar au adesea cele mai puține resurse pentru a se adapta. Locuitorii din Sudul global sunt cei mai afectați și contribuie cel mai puțin la fenomen. Pentru ei, schimbările climatice înseamnă recolte compromise, inundații care îi izolează de clinică, sezoane de malarie și sarcini încheiate tragic în valuri de căldură. Noi metode științifice, precum atribuirea impactului, arată cât contribuie schimbările climatice la aceste rezultate sanitare.
O fereastră îngustă de acțiune
Lumea se confruntă cu un sezon El Niño fără precedent. Un raport recent estimează 451.000 de decese suplimentare legate de căldură în perioada iunie 2026 – februarie 2027, aproximativ echivalentul deceselor cauzate de COVID-19 în primele șase luni de pandemie.
OMS are un mecanism pentru amenințările neobișnuite la adresa sănătății publice. Regulamentul Sanitar Internațional definește o urgență de sănătate publică de interes internațional ca un eveniment extraordinar care constituie un risc pentru alte state prin răspândirea internațională a bolii și care poate necesita un răspuns internațional coordonat. Pentru declanșare, trebuie îndeplinite două din patru condiții: amenințarea este gravă, evenimentul este neobișnuit sau neașteptat, există un risc semnificativ de răspândire internațională și există riscul unor restricții de călătorie sau comerț.
Apelul la acțiune
Specialiștii susțin că actuala criză climatică îndeplinește majoritatea, dacă nu toate, aceste criterii. Apelul lor a fost sprijinit de ministere ale sănătății din Africa, inclusiv Senegal, Namibia și Zimbabwe. O astfel de declarație ar permite un răspuns echitabil bazat pe principiile sănătății publice: sprijin pentru cei mai afectați, prevenție la scară largă și monitorizarea impactului. Ar facilita colaborarea internațională, ar cataliza finanțarea și ar asigura coordonarea centrală din partea OMS.
Este momentul ca țările să declanșeze procesul prevăzut de Regulamentul Sanitar Internațional, iar un comitet de experți să evalueze riscurile și să formuleze recomandări. Este momentul ca OMS să declare o urgență de sănătate publică de interes internațional, înainte de a fi prea târziu.
