De ce trec oamenii cu vederea abuzurile asupra deținuților
Convingerile frecvente că persoanele care comit infracțiuni sunt fundamental rele și puțin susceptibile de schimbare pot face publicul mai dispus să accepte prejudicii ilegitime în cadrul sistemului de justiție penală, arată cercetătorii în criminologie și psihologie din Statele Unite și Australia.
Un studiu recent coordonat de academicieni de la Flinders University, Princeton și Rutgers University a analizat reacțiile a sute de persoane pentru a evalua modul în care acestea percep prejudicii nesancționate, „incidentale”, precum brutalitatea poliției, lipsa îngrijirii medicale adecvate și alte dificultăți cu care se confruntă frecvent persoanele din sistemul de justiție. Studiul este publicat în revista Law and Human Behavior.
Criminologul și psihologul Melissa de Vel-Palumbo, de la Flinders University, explică faptul că oamenii nu reușesc uneori să simtă compasiune și pot chiar să privească cu satisfacție relatările despre astfel de prejudicii. „În această cercetare, am încercat să înțelegem de ce nu există o preocupare publică mai mare față de prejudiciile ilegitime din punct de vedere legal, care nu sunt prevăzute de legile asociate cu arestarea sau condamnarea”, a declarat de Vel-Palumbo, de la Flinders Criminology și Centrul pentru Impact Social al Flinders University.
„Am descoperit că modul în care oamenii explică comportamentul infracțional contează. Atunci când o persoană care a comis o infracțiune este văzută ca având un caracter infracțional fundamental, de neschimbat, oamenii sunt mai dispuși să tolereze ca acea persoană să treacă printr-o experiență ilegitimă din punct de vedere legal, considerând-o o pedeapsă meritată pentru ceea ce este”, a adăugat cercetătoarea.
Potrivit acesteia, acest efect poate apărea parțial pentru că perceperea criminalității ca parte neschimbătoare a caracterului unei persoane poate amplifica impresia că respectiva persoană rămâne periculoasă.
Cercetătorii din Statele Unite și Australia susțin că aceste constatări dezvăluie modul în care judecățile morale despre persoanele care comit infracțiuni pot modela reacțiile publicului față de prejudiciile care apar în cadrul sistemului de justiție penală.
„Oamenii fac lucruri rele, dar a fi etichetat drept o «persoană rea» poate duce la o serie de reacții sociale punitive, bazate pe frică, dintre care unele pot încălca drepturile fundamentale ale oamenilor”, a afirmat de Vel-Palumbo, care coordonează un proiect finanțat prin Australian Research Council (ARC) Discovery Early Career Researcher Award (DECRA), menit să co-proiecteze și să testeze un nou cadru pentru supravegherea corecțională.
„Promovarea ideii că oamenii se pot schimba și că reabilitarea poate fi eficientă ar putea fi o modalitate de a încuraja o preocupare mai mare față de modul în care sunt tratați oamenii din sistemul de justiție penală”, a concluzionat cercetătoarea.
