Fosile marine din Columbia dezvăluie o posibilă tranziție evolutivă fără extincție în masă
Un ecosistem fosil de o diversitate remarcabilă, descoperit în centrul Columbiei, conservă o suprapunere neobișnuită între supraviețuitorii unor grupuri jurasice mai vechi și linii evolutive cretacice mai noi. Această descoperire i-a determinat pe cercetătorii de la Universitatea McGill și de la Centro de Investigaciones Paleontológicas (CIP) să identifice un nou model de tranziție evolutivă la scară largă, care nu implică extincții în masă.
Pe baza cercetărilor efectuate asupra Formațiunii Paja, absolventa de doctorat Dirley Cortés și profesorul Hans Larsson, din cadrul Departamentului de Biologie, propun conceptul de „inflexiune biotică”. Acesta descrie o perioadă în care numeroase linii evolutive aflate în pragul dispariției coexistă cu grupuri nou apărute, care ulterior se diversifică.
Cercetătorii consideră că biodiversitatea extremă și tranziția biologică observate în această formațiune au fost probabil favorizate de o convergență rară de condiții de mediu: temperaturi de tip seră, niveluri ridicate ale mării, ape costiere bogate în nutrienți și noi conexiuni marine între Pacificul estic și Atlanticul timpuriu, prin ceea ce este astăzi teritoriul Columbiei. Ei notează că mulți dintre acești factori sunt aceiași care stimulează biodiversitatea și în prezent.
„Formațiunea Paja înregistrează un proces extraordinar din istoria vieții, când o «furtună perfectă» de factori de mediu despre care știm că favorizează complexitatea ecologică a coincis cu linii evolutive străvechi pe cale de dispariție. În același timp, grupuri noi începeau să înflorească”, a declarat Larsson. Cercetarea este publicată în revista Frontiers in Ecology and Evolution.
Un registru fosil de o bogăție excepțională
Echipa a identificat acest model în Formațiunea Paja din Cretacicul timpuriu, în apropierea localității Villa de Leyva, unde CIP găzduiește majoritatea fosilelor descoperite acolo.
„Această formațiune geologică a oferit un registru fosil de o bogăție excepțională, care include reptile marine gigantice precum pleziozauri cu gât lung și rude marine ale crocodililor, dar și țestoase, rechini, crustacee și altele”, a explicat Cortés. „Împreună, aceste animale au format Biota Paja, una dintre cele mai complexe comunități marine din punct de vedere ecologic descoperite până în prezent.”
Cercetătorii estimaseră deja, într-un studiu anterior, rețeaua trofică a Biotei Paja și au descoperit că aceasta era una dintre cele mai complexe care au evoluat vreodată, cu o diversitate ridicată de prădători de vârf.
Pentru a testa cât de răspândit a fost modelul inflexiunii biotice și când ar fi putut avea loc evenimente similare în istoria Pământului, vor fi necesare eșantionări suplimentare de fosile, datări mai precise și comparații cu zăcăminte din alte regiuni ale lumii.
„Cred că am descoperit un nou model de schimbare a biodiversității globale. Acum va trebui să vedem cât de răspândit ar putea fi acesta în istoria Pământului și cum putem cuantifica impactul său”, a declarat Larsson.
