Hauntologia: cum trecutul – inclusiv cel care nu s-a întâmplat – modelează prezentul
În cultura britanică, fantasticul și înfricoșătorul ocupă un loc important, de la Halloween, care pare să se întindă acum pe o lună întreagă, până la o tradiție bogată de cinema horror și un interes tot mai mare pentru straniu. Dar există și alte forme de bântuire, dincolo de sensul convențional.
La York St John University, grupul de cercetare Hauntology and Spectrality explorează felul în care trecutul continuă să modeleze literatura, filmul și celelalte aspecte ale culturii contemporane și ale vieții cotidiene. Cercetarea se sprijină pe filosofie, teorie culturală, studii media, literatură, asistență medicală și sociologie și examinează modul în care urmele a ceea ce am putea crede că a dispărut rămân adesea prezente în forme subtile și neașteptate.
Interesul grupului nu vizează fantomele în sens supranatural, ci întrebarea mai largă a modului în care absența poate exercita totuși o prezență puternică. În centrul cercetării se află conceptul de hauntologie, termen introdus de filosoful francez Jacques Derrida în „Spectrele lui Marx” (1993). Hauntologia contestă presupunerea că trecutul poate fi lăsat complet în urmă și sugerează că istoriile, amintirile, ideile și posibilitățile neîmplinite persistă în prezent, modelând experiența contemporană.
Strâns legat este conceptul de spectralitate, care examinează felul în care oamenii, locurile, culturile și viitorurile absente continuă să se facă simțite – ceea ce sociologul Avery Gordon a descris drept „Ghostly Matters” (1997). Spectrele, în acest sens, nu sunt neapărat entități paranormale, ci urme ale unor lucruri care refuză să dispară complet. Criticul Mark Fisher vorbește în „The Weird and the Eerie” (2016) despre „un eșec al absenței sau un eșec al prezenței”.
În ultimele două decenii, hauntologia și spectralitatea au câștigat tot mai multă influență în mediul academic și în cultura populară. Cercetătorii le aplică unor subiecte diverse precum literatura, arhitectura, politica, patrimoniul, tehnologia, criminologia, peisajul, fotografia și mass-media. În paralel, interesul public pentru nostalgie, memorie, folclor și pierdere culturală a crescut semnificativ, vizibil în numărul de evenimente dedicate acestor teme.
Grupul investighează modul în care aceste dinamici hauntologice se manifestă în diverse contexte culturale, cu un interes deosebit pentru memorie, loc și identitate. Cum păstrează peisajele urmele vieților și istoriilor anterioare? De ce anumite clădiri, obiecte sau forme culturale evocă sentimente puternice de prezență și absență? Cum își amintesc comunitățile ceea ce s-a pierdut și cum modelează aceste amintiri identitățile colective?
Britania oferă un context deosebit de bogat pentru această cercetare, fiind o națiune cu straturi suprapuse de istorie, unde drumurile romane, bisericile medievale, ruinele industriale și dezvoltările contemporane coexistă în aceleași spații. Trecutul nu este trăit ca ceva îndepărtat, ci ca ceva încorporat în viața cotidiană.
Adesea trecutul ne bântuie dintr-un loc mult mai apropiat, iar un exemplu este interesul renăscut pentru folk horror și pentru anii 1970 și 1980 ca spațiu de producție culturală. Cei care au copilărit în ultimele trei decenii ale secolului XX sunt ceea ce criticul cultural Bob Fischer numește „generația bântuită” – o temă explorată în „Horrifying Children”, antologie publicată în 2024. Revenirea la textele televizuale ale tinereții devine astfel un fel de ședință spiritistă, în care adulții caută să comunice cu sinele și experiențele lor trecute.
Cercetarea hauntologică ia în considerare și relația dintre bântuire și viitor. Una dintre cele mai importante contribuții ale teoriei hauntologice este accentul pe posibilitățile neîmplinite: prezentul este bântuit nu doar de ceea ce s-a întâmplat, ci și de ceea ce nu s-a întâmplat – „viitorurile pierdute”.
Aplicarea acestor idei se extinde continuu. Un subgrup de hauntologie medicală explorează utilizarea lor în contexte medicale, atât pentru practicieni, cât și pentru pacienți, iar membrii grupului reprezintă țări din întreaga lume, fiecare cu aplicații specifice. Aceste direcții se reflectă și în seria de cărți „Spectres, Hauntings and Horrors”.
În fond, munca grupului este ghidată de o idee simplă, dar importantă: amintirile dăinuie, istoriile revin la suprafață, locurile păstrează urmele vieților anterioare, iar posibilitățile uitate continuă să ne modeleze înțelegerea lumii. Sezonul înfricoșător poate fi savurat cât durează, dar bântuirea nu ține cont de calendar.
