Un coif celtic de fier, vechi de aproximativ 2.400 de ani, descoperit în nord-estul Poloniei, departe de teritoriul celtic
Arheologii au descoperit la Łysa Góra, în nord-estul Poloniei, un coif celtic de bronz de tip Berru, datat în secolul al IV-lea î.Hr., care a fost găsit spart intenționat în bucăți și aruncat într-o groapă. Este singurul coif de acest tip cunoscut descoperit în afara teritoriului celtic din acea perioadă, potrivit unui studiu publicat în revista Antiquity.
Locul Łysa Góra este o așezare fortificată din Epoca Fierului, situată pe o dună de nisip între râul Orzyc și un lac. Așezarea a fost locuită între secolele al VI-lea și al IV-lea î.Hr., posibil de populații aparținând Culturii Tumulilor Baltice de Vest. Deși situl era cunoscut de decenii, săpăturile desfășurate intermitent între 1971 și 1992 au fost puțin publicate, iar potențialul său a rămas neexploatat.
În timpul săpăturilor recente, cercetătorii au descoperit o groapă rituală plină cu resturi carbonizate. Alături de unelte de fier — o coasă și patru topoare — au găsit un obiect din tablă de bronz, despre care au crezut inițial că este un vas. Abia după ce au expus vârful au realizat că este vorba despre un coif de un tip foarte rar.
Potrivit arheologului Bartłomiej Kaczyński de la Muzeul Arheologic de Stat din Varșovia, coiful este „un simbol al puterii și o dovadă directă a contactelor pe distanțe lungi”. Coifuri similare sunt cunoscute de la situri precum Dürrnberg, în Austria, aflate mult spre sud.
La Łysa Góra au fost găsite până acum aproape 80 de artefacte de tip La Tène, inclusiv circa 31 de fibule, majoritatea fragmentate, și ornamente inelare. Diversitatea acestora sugerează că un grup de celți a trăit în așezare timp de aproximativ două generații. Cercetătorii consideră puțin probabil ca obiectul să fi fost doar comercializat, dată fiind asocierea coifului cu elitetele războinice, un concept social străin populațiilor locale.
Situl se află în apropierea regiunii Kurpie, bogată în chihlimbar, și a rutelor care duceau spre nord, către Peninsula Sambia, ceea ce le oferea locuitorilor o poziție strategică pentru controlul și facilitarea mișcării chihlimbarului și a altor bunuri spre Europa Centrală. „Pe baza surselor scrise antice, nu putem exclude posibilitatea ca acolo să fi fost comercializați și sclavi”, a declarat Kaczyński.
Săpăturile au scos la iveală aproape 350 de obiecte metalice, mărgele de chihlimbar, un inel de chihlimbar neterminat și o monedă de bronz, posibil emisă de Seuthes III, un rege trac. În 2025, echipa a descoperit și un instrument de trepanare, folosit pentru perforarea craniului, ceea ce sugerează, potrivit arheologului, că grupul de la Łysa Góra includea o persoană cu cunoștințe medicale, posibil un druid.
„Łysa Góra este visul oricărui arheolog”, a spus Kaczyński. „Sper că vom descoperi acolo și alte artefacte excepționale în viitor.”
