Rapoarte ONU: depășirea pragului de 1,5°C amenință cu pierderi ireversibile pentru gheața Pământului
Două rapoarte prezentate luni atrag atenția că depășirea pragului de 1,5°C de încălzire globală va avea consecințe „ireversibile” pentru ghețari, gheața marină și regiunile înghețate ale planetei, potrivit unor informații făcute publice de ONU. Acordul de la Paris din 2015 angajează statele lumii să limiteze încălzirea cu mult sub 2°C și să continue eforturile pentru a o menține la 1,5°C, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
Unul dintre rapoarte arată că depășirea țintei de 1,5°C „va produce impacturi de amploare și, în multe cazuri, ireversibile” asupra criosferei — ansamblul formelor de gheață de pe Pământ. Topirea ghețarilor și a gheții marine, dezghețarea permafrostului și accelerarea creșterii nivelului mării vor avea repercusiuni extinse, de la inundații la lipsa apei.
Unele efecte ale creșterii temperaturii sunt deja vizibile, precum pierderea a 20% din masa glaciară a Elveției. Chiar dacă ținta de 1,5°C rămâne relevantă, ea este deja prea ridicată pentru criosferă, întrucât nivelurile actuale de încălzire sunt „deja nesigure” pentru Arctica, Antarctica, ghețarii montani și oceanele polare, avertizează ONU.
„Deși revenirea la 1,5°C va încetini pierderea de gheață, o temperatură cu adevărat «sigură» pentru gheața Pământului este considerată acum a fi mai aproape de 1°C sau chiar sub aceasta în următoarele secole”, se arată în raport. Încălzirea globală a ajuns deja la 1,37°C față de nivelurile preindustriale, iar potrivit rețelei europene Copernicus, pragul de 1,5°C ar putea fi depășit în jurul anului 2030.
„Nu există rezultate bune în depășirea pragului de 1,5°C”, a declarat glaciologul James Kirkham, autor principal al unuia dintre rapoarte, intitulat „Overshoot and the Cryosphere”, redactat împreună cu 80 de oameni de știință. „Pentru a limita consecințele globale și daunele provocate de pierderea de gheață în regiunile polare și montane ale lumii, depășirea trebuie menținută la un nivel minim absolut”, a spus el. „Fiecare fracțiune de grad în plus și fiecare an petrecut în depășire înseamnă impacturi mai devastatoare.”
Puncte critice și recuperare lentă
Oamenii de știință avertizează în special asupra riscurilor legate de depășirea anumitor praguri critice și afirmă că, chiar dacă temperaturile ar reveni sub pragul de 1,5°C, recuperarea ar fi foarte lentă. Reducerea încălzirii sub 1,5°C și chiar la 1°C ar putea permite unor ghețari să se regenereze parțial, cu posibile beneficii și pentru gheața marină. Însă Matthew England, oceanograf și climatolog la Universitatea New South Wales din Australia, a precizat că recuperarea ar putea dura „decenii sau chiar secole”.
Al doilea raport — „State of the Cryosphere 2026. The Cost of Overshoot” — arată că depășirea pragului de 2,8°C în următorul secol ar avea consecințe semnificative. Nivelul mării ar putea crește cu până la cinci centimetri pe an până în 2150, față de 0,45 centimetri în prezent, iar dezghețarea permafrostului ar putea elibera anual o cantitate de dioxid de carbon comparabilă cu emisiile Statelor Unite, al doilea mare poluator al lumii. Un scenariu pesimist, dar nu puțin probabil, arată că lumea se îndreaptă spre o încălzire de 2,6°C până în 2100, chiar dacă țările își respectă angajamentele climatice.
„Depășirea temporară a pragului de 1,5°C nu înseamnă că obiectivele Acordului de la Paris devin irelevante, ci dimpotrivă, le face mai urgente”, a argumentat Kirkham. „Revenirea la 1,5°C sau sub această valoare până în 2100 rămâne posibilă cu suficientă ambiție politică și urgență, în special prin accelerarea tranziției de la combustibilii fosili pentru atingerea neutralității emisiilor la mijlocul secolului”, a adăugat el. „O astfel de acțiune urgentă poate preveni și chiar inversa o parte din pierderea criosferei.”
Gunjan Silwal, cercetătoare nepaleză specializată în ghețari, a declarat că deciziile luate în următorii ani „vor fixa amploarea daunelor”, avertizând că prăbușirea montană și glaciară din august, care a ucis peste 1.400 de persoane și a lăsat peste 5.000 dispărute, a fost „doar un pregust”.
