Plăci scheletice de ofiură, descoperite lângă oasele unui balen mort acum 9,5 milioane de ani
Plăci scheletice minuscule, găsite alături de oasele fosile ale unui balen în sudul Danemarcei, oferă o imagine rară a vieții care se desfășura în jurul unei carcase de balenă în urmă cu aproximativ 9,5 milioane de ani. Cercetătorii au identificat o specie nouă de ofiură, Ophiura huebnerjenseni, în cariera de argilă de la Gram și consideră că aceasta reprezintă primul indiciu fosil al ofiurilor asociate cu un habitat format din carcasa unui balen ajunsă pe fundul mării.
Depozitele marine din cariera de la Gram sunt cunoscute pentru descoperirea mai multor schelete fosile de balenă și pentru cea mai mare vertebră de megalodon găsită până acum. Ele păstrează de asemenea o bogată colecție de moluște și alte nevertebrate, însă până în prezent ofiurile nu fuseseră detectate aici. Doi angajați ai Muzeului din Jutlanda de Sud, Mette Elstrup și Trine Sørensen, au colaborat cu Ben Thuy de la Musée national d’histoire naturelle din Luxemburg și cu Lea D. Numberger-Thuy de la Dinosaurierpark Teufelsschlucht din Germania pentru a căuta primele rămășițe de ofiură din formațiunea Gram.
Un indiciu izolat, dar semnificativ
Materialul a fost colectat în timpul săpăturilor din 2018, când a fost scos la lumină maxilarul inferior al unui balen cu cioc, împreună cu vertebre asociate. Echipa a spălat și a cernut sedimentul, a triat microfosilele la microscop și a analizat probele selectate prin microscopie electronică cu baleiaj. Plăcile scheletice distinctive au scos la iveală o specie nedescrisă până acum.
Cel mai important element al descoperirii este distribuția acestor fragmente. „Doar trei probe prelevate direct lângă oasele balenei conțineau rămășițe de ofiuri. Probele din același strat, dar mai departe de schelet, și alte probe de comparație nu au oferit niciun rezultat”, explică autorul principal al studiului, Ben Thuy. El precizează că specialiștii au analizat și posibilitatea ca curenții să fi concentrat plăcile în jurul oaselor sau ca anumite condiții chimice locale să fi favorizat conservarea lor. „Însă fragmente de arici de mare de dimensiuni și compoziție minerală comparabile au apărut în toate probele studiate. Acest lucru face ca o explicație bazată exclusiv pe conservare să fie mai puțin probabilă și susține interpretarea că ofiurile au trăit pe carcasa balenei sau în apropierea ei”, a adăugat Thuy.
Un echivalent antic al adunărilor de pe fundul mării de astăzi
Când o balenă moartă ajunge pe fundul mării, carcasa ei devine o sursă concentrată de hrană, creând ceea ce specialiștii numesc un „whale fall”. Ofiurile sunt frecvente în jurul unor astfel de carcase în oceanele actuale, însă asocierea lor cu aceste habitate lipsea din registrul fosil. Descoperirea de la cariera Gram sugerează că această legătură ecologică exista deja în Miocenul târziu.
Fosilele nu dezvăluie exact ce mâncau ofiurile și nici dacă specia depindea exclusiv de carcasele de balenă. Pornind de la comparații cu comunitățile actuale, cercetătorii înclină spre un animal mai generalist, care trăia în mod obișnuit pe fundul mării din jur și se aduna în jurul carcasei în număr suficient de mare pentru a lăsa urme fosile detectabile. „Interpretăm situl ca un whale fall în ape puțin adânci, într-o etapă în care îmbogățirea produsă de carcasă susținea animale oportuniste”, a declarat Mette Elstrup. „Nu am găsit dovezi pentru etapele ulterioare ale comunităților bazate pe sulfuri, care se pot dezvolta la whale fall-urile din apele adânci. Descoperirea adaugă astfel o perspectivă fosilă rară asupra modului în care animalele au reacționat la o sursă mare de hrană pe un fund de mare antic, în ape puțin adânci”, a mai spus Elstrup.
O specie nouă cu o legătură neobișnuită
Numele Ophiura huebnerjenseni îi onorează pe Holger Hübner și Thomas Jensen, fondatorii festivalului Wacken Open Air, ca recunoaștere a angajamentului lor față de festivalul de muzică heavy metal. Cei doi și-au exprimat aprecierea pentru această onoare, menționând că numele de specii, odată publicate, reprezintă o mică formă de nemurire. În plus, noroiul de culoare gri închis, devenit un element definitoriu al festivalului Wacken Open Air, provine probabil din aceleași depozite geologice care au oferit fosilele noii ofiuri.
„Argila care s-a acumulat pe fundul Mării Nordului antice nu a păstrat doar rămășițele unei ofiuri vechi de 9,5 milioane de ani; ea transformă Wacken Open Air în câmpul de luptă noroios celebrat de fanii metalului din întreaga lume”, conchide Lea D. Numberger-Thuy.
