AIul rivalizează cu oamenii în persuasiunea politică
Un studiu recent efectuat de profesori de la Școala de Afaceri Graduale Stanford, publicat pe 11 noiembrie 2025, aduce în prim-plan un fenomen interesant: oamenii găsesc argumentele politice prezentate de inteligența artificială (AI) convingătoare. Aceasta descoperire poate avea implicații profunde pentru polarizarea politică din societate.
Pe măsură ce modelele lingvistice mari devin din ce în ce mai comune, nu este surprinzător că acestea sunt folosite pentru a genera mesaje politice. Profesorul Robb Willer, expert în comportamentul organizațional și coordonatorul Laboratorului de Politică și Schimbare Socială, a explorat modul în care oamenii răspund la apelurile politice generate de AI. „Am fost interesați să vedem dacă mesajele generate de AI ar putea fi la fel de convingătoare ca cele create de oameni”, afirmă Willer. Studiul său a arătat că, pe o gamă variată de probleme de politică, mesajele formulate de AI se dovedeau aproape la fel de persuasivă ca și cele redactate de oameni, fără ca cititorii să cunoască sursa mesajului.
Într-o abordare complementară, profesorul Zakary Tormala, expert în marketing, a investigat dacă cunoașterea sursei unui mesaj influențează modul în care îl percep oamenii. Tormala, împreună cu Louise Lu, doctorand și liderul proiectului, a demonstrat că oamenii sunt mai deschiși la idei prezentate de AI în comparație cu cele venite de la o sursă umană. Această deschidere se datorează percepției că AI nu are intenții persuasive, nu este în mod intrinsec părtinitoare și beneficiază de un rezervor vast de informații.
Willer și echipa sa au realizat trei studii în care au evaluat opiniile participanților asupra unor politici precum interzicerea fumatului în public, controlul armelor, taxa pe carbon și înregistrarea automată a votanților. Participanții au citit mesaje formulate atât de AI, cât și de oameni. Constatările au arătat că percepția asupra apelurilor persuasive varia, oamenii apreciind mesajele umane pentru utilizarea narațiunii și experiențelor personale, în timp ce mesajele generate de AI au fost considerate persuasive datorită raționamentului logic și structurării clare a faptelor.
Aceste constatări susțin rezultatele studiului lui Tormala și Lu, arătând că oamenii devin mai receptivi la mesajele care contravin pozițiilor lor atunci când cred că sursa este AI. “Când cineva încearcă să ne convingă de poziția lor, deseori nu vrem să le ascultăm”, explică Tormala. “Mai ales dacă persoana este de partea opusră, presupunem că știu deja ce gândesc, că sunt neînformați și părtinitori. Dar atunci când sursa este AI, aceasta este percepută ca fiind mai informată și mai obiectivă.”
Aceste descoperiri sugerează oportunități pentru reducerea polarizării politice. Lu sugerează că instrumentele simple care utilizează AI pentru a prezenta informații echilibrate ar putea ajuta utilizatorii să proceseze perspective diverse mai puțin defensiv. Totuși, Tormala avertizează că acest mecanism nu este fără riscuri, deoarece receptivitatea crescută la mesajele generate de AI, indiferent de acuratețea acestora, poate facilita răspândirea dezinformării.
Willer adaugă că, deși efectele persuasive ale AI sunt relativ mici, utilizarea acesteia pentru generarea de mesaje politice ar putea amplifica polarizarea. Există riscuri semnificative, mai ales cu perspectiva alegerilor de la mijlocul mandatului din 2026, când atât actorii străini, cât și cei domestici ar putea folosi agenți artificiali pentru a crea campanii destinate să adâncească diviziunile între americani.
Pe scurt, acest studiu subliniază o realitate complexă: AI poate influența politica, dar efectele sale pot fi atât benefice, oferind oportunități de conectare și dialog între perspective diferite, cât și dăunătoare, amplificând polarizarea și riscurile dezinformării.
Sursa: Phys.org
