De ce nu seamănă emisiile alimentare ale niciunui oraș cu ale altuia: baza de date globală care schimbă perspectiva
Un nou studiu arată că trecerea la o dietă mai sustenabilă ar putea reduce la jumătate emisiile legate de alimentație în orașe precum Amsterdam, în timp ce în metropole precum Dhaka și Delhi accentul ar trebui să cadă mai degrabă pe producția alimentară sustenabilă, pe măsură ce accesul la hrană se extinde. Cercetătorii au dezvoltat o bază de date care cartografiază emisiile de gaze cu efect de seră asociate consumului alimentar în 12.228 de orașe din 159 de țări.
Studiul, publicat în jurnalul Environmental Research Letters, arată că cele mai mari 200 de orașe ale lumii sunt responsabile împreună pentru aproape jumătate din toate emisiile urbane legate de alimentație. Totuși, factorii care stau la baza acestor emisii variază foarte mult de la un oraș la altul.
Orașe diferite, rețete diferite
Cercetătorii de la Institutul de Științe ale Mediului (CML) au analizat efectele dietei EAT-Lancet, un model alimentar recunoscut internațional care combină sănătatea cu sustenabilitatea. În orașele mai bogate, adoptarea unei astfel de diete duce adesea la reduceri substanțiale ale emisiilor.
„În Țările de Jos, lanțurile de aprovizionare alimentară sunt deja relativ eficiente”, spune Hongyi Cai, primul autor al studiului. „Asta înseamnă că cele mai mari câștiguri pot fi obținute prin schimbări dietetice, cum ar fi consumul mai redus de carne. În Amsterdam, trecerea la dieta EAT-Lancet ar putea reduce emisiile cu aproximativ 45% până la 50%.”
Dar acest lucru nu se aplică peste tot. În orașe precum Dhaka și Delhi, urmarea aceleiași diete ar putea chiar crește emisiile, pentru că locuitorii de acolo consumă deja, în medie, mai puține produse de origine animală.
„Pentru aceste orașe, trebuie să extindem accesul la alimente nutritive menținând costurile de mediu cât mai scăzute posibil”, spune Shruti Jain, coautoare a studiului. „Principala provocare este să ne asigurăm că oamenii au acces la o varietate suficientă de alimente nutritive, precum leguminoase, nuci și legume, făcând în același timp lanțurile de aprovizionare care le produc mai sustenabile.”
Patru tipuri de orașe
Modelele dietetice explică aproximativ 48% din diferențele de emisii dintre orașele studiate. Eficiența lanțului de aprovizionare alimentară explică încă 48%. Factorii demografici, cum ar fi structura de vârstă a populației, explică restul de 4%.
Pe baza acestor constatări, cercetătorii au identificat patru tipuri de orașe, fiecare necesitând o abordare diferită.
Orașele determinate de consum: lanțurile de aprovizionare alimentară sunt relativ eficiente, dar oamenii consumă multe produse cu impact climatic ridicat, precum carne și lactate. Cele mai mari oportunități de reducere a emisiilor constau în schimbarea obiceiurilor alimentare. Exemple: Paris, Berlin.
Orașele determinate de producție: oamenii au deja diete relativ bazate pe plante, dar producția, procesarea și transportul alimentelor generează emisii ridicate. Aici, cel mai mare potențial constă în making lanțurile de aprovizionare alimentară mai sustenabile. Exemple: Jakarta, Dhaka.
Orașele mixte (care se confruntă cu două provocări): atât modelele dietetice, cât și lanțurile de aprovizionare alimentară contribuie semnificativ la emisii. Exemple: Lima, São Paulo.
Orașele cu date limitate: aceste orașe nu au încă suficiente date pentru a determina exact unde se află cele mai mari probleme sau ce măsuri ar fi cele mai eficiente. Exemplu: Cairo.
Nu doar despre ce se află pe farfurie
Comparația dintre Lima și Paris arată că sustenabilitatea nu este determinată doar de ceea ce mănâncă oamenii. Deși locuitorii din Lima au o dietă mai bazată pe plante, emisiile legate de alimentație din Peru sunt de trei ori mai mari decât în capitala Franței. Asta pentru că producția și distribuția alimentelor sunt mai puțin eficiente în Lima, spune Cai. „Totul se reduce la modul în care alimentele sunt produse, procesate și transportate.”
De la perspectivă la acțiune
Pentru a ajuta orașele să își înțeleagă mai bine propria situație, echipa a dezvoltat platforma online MATILDA-City. Baza de date arată care alimente și grupuri de consumatori au cel mai mare impact. De asemenea, arată dacă oamenii consumă suficiente alimente sănătoase, precum fructe, legume și leguminoase. Orașele își pot compara situația cu a altor orașe și pot vedea care măsuri sunt probabil cele mai eficiente.
„Multe orașe au obiective climatice ambițioase, dar le lipsesc datele necesare pentru a determina ce măsuri vor avea cel mai mare impact”, spune Oliver Taherzadeh, coautor. „Baza noastră de date ajută la umplerea acestui gol.”
Poate că nu există o rețetă universală pentru un sistem alimentar mai sustenabil, dar există ingrediente din ce în ce mai bune pentru soluții adaptate.
