Lipsa lanțurilor de aprovizionare ține alimentele locale departe de școli
Ca alimentele cultivate local să ajungă pe tava de prânz a elevilor, comunitățile au nevoie de lanțuri de aprovizionare care să sorteze, să proceseze și să ambaleze produsele fermelor locale. Acestea nu există întotdeauna.
Becca Jablonski, profesoară asociată invitată la Școala de Economie Aplicată și Management Charles H. Dyson, parte din Cornell SC Johnson College of Business, a contribuit la un raport al Serviciului de Cercetare Economică al Departamentului Agriculturii din Statele Unite (USDA ERS), care a analizat căile de achiziție a alimentelor în programele „de la fermă la școală”.
În cadrul Săptămânii Climei de la New York, Jablonski va prezenta și un tablou de bord interactiv care ilustrează compromisurile din achizițiile alimentare, între orele 14:35 și 15:35, pe 24 septembrie.
Școlile participante la raport au cheltuit aproximativ 1,8 miliarde de dolari pe alimente locale în 2022 și 2023. Peste jumătate dintre școlile din SUA participă la activități „de la fermă la școală”, ceea ce face din această practică cea mai frecvent aplicată politică alimentară regională.
Practica a arătat beneficii economice pentru fermieri, școli și comunitățile din jur, dar cercetarea este încă limitată.
„Avem dovezi că afacerile deținute local tind să reinvestească mai puternic în economiile regionale”, a spus Jablonski. „Când școlile cheltuiesc o parte mai mare din resursele lor în economia locală, cumpărând de la fermierii locali, aceștia tind să cheltuiască banii tot local. De exemplu, pot angaja forță de muncă locală sau pot cumpăra inputuri local. Toate acestea au efecte importante în lanț.”
Chiar dacă fermierii locali și școlile vor să încheie un acord de achiziție, mai mulți factori pot împiedica școlile să se angajeze. Școlile sunt puternic reglementate și au bugete alimentare limitate. Adesea nu au capacitatea de muncă sau infrastructura necesară în bucătăriile școlare pentru a transforma produsele proaspete în prânzuri școlare.
Produsele conservate, congelate și preparate oferă mai multă comoditate și opțiuni de depozitare, fiind mai accesibile administratorilor alimentari din școli. Dar dacă nu există lanțuri de aprovizionare la scară medie care să ofere aceste produse diferențiate și să le identifice sursele locale, administratorii nu au cum să își acopere nevoile cu opțiuni locale.
„De multe ori ne gândim la importanța sprijinirii fermierilor, așa că ne concentrăm pe politici care îi sprijină direct”, a spus Jablonski. „Asigurarea culturilor este un exemplu și este foarte importantă, dar avem nevoie și de infrastructura de lanț de aprovizionare necesară pentru ca fermierii să profite de oportunitățile de piață.”
Pentru a construi un lanț de aprovizionare mai robust și mai durabil, factorii de decizie trebuie să înțeleagă întregul sistem și compromisurile asociate diferitelor moduri de implementare a politicilor. Tabloul de bord pe care Jablonski îl va prezenta la Săptămâna Climei de la New York urmărește exact acest lucru.
Realizat în parteneriat cu Biroul de Politici Alimentare al Primăriei New York și cercetători de la Universitatea de Stat din Colorado, instrumentul interactiv face sistemele alimentare complexe și compromisurile din achiziții clare și accesibile. Include mai multe metrici de mediu prioritare pentru New York, printre care emisiile de gaze cu efect de seră și calitatea apei, integrând date locale și factori de decizie pe tot lanțul de aprovizionare.
Scopul este de a arăta fezabilitatea politicilor de achiziție alimentară bazate pe valori — definite de Biroul Primarului din New York ca politici care iau în calcul rezultate economice, sociale și de mediu — ajutând factorii de decizie să creeze un sistem alimentar mai durabil.
„De exemplu, New York City vinde un produs numit chiftele jamaicane de vită, iar ei scot o parte din carne și pun fasole”, a spus Jablonski. „Astfel, mai are ceva carne, dar este o combinație de carne și fasole.”
Oferind o imagine clară asupra sistemelor complicate, tabloul de bord va sprijini planul politic Food Forward NYC, o strategie alimentară pe 10 ani începută în februarie 2021.
„Avem sisteme alimentare foarte complexe, iar realitatea este că apar compromisuri. Așa că, înainte de a decide să facem aceste lucruri, vrem cu adevărat să înțelegem ce ramificații vor avea diferitele decizii”, a spus Jablonski. „Cu acest tablou de bord — despre care cred că este primul de acest fel — putem arăta factorilor de decizie care pot fi aceste compromisuri în diferitele domenii în care vor să obțină progres.”
