Grădinile de pe fâșiile verzi stradale cresc biodiversitatea urbană de șapte ori
Plantarea de grădini cu specii native pe fâșiile verzi dintre trotuar și carosabil poate crește semnificativ biodiversitatea urbană, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Melbourne. Numărul insectelor a crescut de șapte ori, iar numărul speciilor s-a dublat aproximativ, comparativ cu fâșiile acoperite cu gazon tradițional.
Cercetarea, publicată în Journal of Applied Ecology, a analizat efectele plantării unor grădini de habitat pe fâșiile verzi din zona consiliului local Merri-bek, în nordul orașului Melbourne. Oamenii de știință au comparat fâșiile înainte și după plantare pentru a măsura modul în care aceste spații urbane, adesea ignorate, pot susține polenizatorii autohtoni.
Autoarea principală a studiului, Philippa Bell, cercetătoare la Școala de Agricultură, Alimentație și Științe ale Ecosistemelor din cadrul Universității din Melbourne, a declarat că insectele polenizatoare precum albinele, gândacii și fluturii sunt vitale pentru ecosisteme, însă multe specii sunt în declin din cauza pierderii habitatelor și a schimbărilor de mediu.
„Pe măsură ce populațiile de polenizatori scad, ecosistemele și industriile agricole care depind de ei se confruntă cu presiuni tot mai mari”, a spus Bell. „Ca și noi, insectele au nevoie de hrană și adăpost pentru a supraviețui și a se dezvolta. Fâșiile verzi tradiționale cu gazon oferă puțin adăpost, iar peluzele cosite frecvent rareori permit plantelor să înflorească.”
După amenajarea grădinilor de habitat cu specii native, abundența insectelor a fost de șapte ori mai mare, iar numărul de specii s-a dublat aproximativ față de fâșiile verzi acoperite cu iarbă convențională. Cel mai puternic răspuns a venit din partea albinelor, care au fost strâns asociate cu abundența și diversitatea plantelor înflorite din grădini. Fluturii și gândacii au răspuns și ei pozitiv, deși efectele au fost mai variabile.
„Albinele au arătat cea mai puternică afinitate pentru aceste grădini și au fost asociate pozitiv cu numărul de flori și cu numărul de plante diferite înflorite”, a precizat Bell.
Cercetătoarea a explicat că fâșiile verzi, numite și zone de margine a drumurilor, se găsesc în toate orașele și oferă o oportunitate de a crea habitate conectate pentru insectele polenizatoare și alte specii de faună sălbatică.
„Zonele de margine a drumurilor sunt omniprezente în orașe și conțin de obicei vegetație simplificată, care oferă puțină valoare faunei urbane”, a spus ea. „Deși grădinile individuale de pe fâșiile verzi sunt un început bun, acțiunile colective de înverzire urbană pe aceste fâșii au capacitatea de a susține eficient polenizatorii din orașe.”
Constatările au implicații pentru autoritățile locale și factorii de decizie care caută modalități de a îmbunătăți biodiversitatea în mediile urbane. Consilii din întreaga zonă metropolitană Melbourne permit deja locuitorilor să amenajeze grădini pe fâșiile verzi, iar multe încurajează activ această practică prin programe de înverzire urbană și biodiversitate.
„Mulți oameni încă au percepția că grădinăritul pe fâșia verde din fața casei este interzis sau descurajat, dar consiliile din zona metropolitană Melbourne îl permit. Îi încurajăm pe locuitori să verifice ghidurile consiliului local și să ia în considerare implicarea”, a spus Bell. „Această cercetare oferă dovezi care pot susține investiția consiliilor în grădinăritul pe fâșiile verzi și pot informa strategiile viitoare de biodiversitate.”
Dincolo de biodiversitate, Bell a afirmat că fâșiile verzi pot oferi și beneficii sociale.
„Pe măsură ce orașele și populațiile umane cresc, tot mai mulți oameni vor experimenta mai puțină natură. Această «extincție a experienței» înseamnă că oamenii devin deconectați de natură și apatici față de mediu”, a explicat ea. „Pe măsură ce locuitorii orașelor se deconectează de natură, peisajul stradal reprezintă o oportunitate de a susține bunăstarea și conexiunea cu natura. Oamenii care sunt mai conectați la natură fac mai mult pentru a o proteja.”
