Proiect european identifică trei pârghii-cheie pentru gestionarea rezilientă a apei și solului în fața schimbărilor climatice
După patru ani de cercetare, proiectul european colaborativ Blue Transition, coordonat de Institutul LIAG pentru Geofizică Aplicată din Hanovra, a prezentat concluziile finale privind modalitățile prin care regiunile pot deveni mai reziliente la impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și sol. Raportul final reunește rezultatele din 16 regiuni-pilot din șase țări și identifică trei pârghii principale pentru consolidarea rezilienței climatice: schimbarea utilizării terenurilor, îmbunătățirea sănătății solului și diversificarea resurselor de apă, însoțită de optimizarea utilizării acestora.
Abordare interdisciplinară în șase țări
Proiectul Interreg North Sea Blue Transition a investigat, printr-o abordare interdisciplinară, modul în care regiunile din Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia pot deveni mai reziliente pe termen lung la perioadele de secetă, la schimbările tiparelor de precipitații, la salinizare și la alte efecte ale schimbărilor climatice din regiunea Mării Nordului. În acest scop, cercetările științifice privind apele subterane, solurile și utilizarea terenurilor au fost combinate cu aspecte legate de implementarea practică și de guvernanță.
Soluții adaptate condițiilor locale
Cele 16 regiuni-pilot demonstrează cât de puternic depind soluțiile de condițiile locale specifice. În Franța și Flandra, accentul a fost pus pe gestionarea comună a resurselor de apă și pe nevoile ecosistemelor. În sudul Suediei și în Danemarca, au fost investigate noi abordări privind gestionarea apelor subterane și a apelor urbane. În Germania și Țările de Jos, regiunile-pilot au abordat, printre altele, îmbunătățirea sănătății solului, poluarea cu nitrați și cooperarea dintre agricultură și mediul științific.
Factori-cheie pentru succes
Din abordările diferitelor regiuni-pilot au reieșit mai mulți factori esențiali pentru punerea în practică a celor trei pârghii de consolidare a rezilienței climatice. Interdisciplinaritatea presupune luarea în considerare simultană a perspectivelor științifice, politice, economice și societale. Cooperarea implică colaborarea pe termen lung, schimbul de cunoștințe și implicarea părților interesate relevante, ca bază pentru soluții robuste. O bază de date solidă presupune monitorizare continuă și date științifice de înaltă calitate, care să permită decizii bine fundamentate. Transferabilitatea și continuitatea presupun ca abordările de succes să poată fi preluate în alte regiuni și la scări mai mari, ceea ce necesită cooperare pe termen lung și cadre politice și financiare fiabile.
„În 16 regiuni-pilot am putut demonstra că există numeroase căi concrete către o gestionare mai rezilientă a apei și solului din punct de vedere climatic. Ceea ce contează este înțelegerea științifică a sistemelor, monitorizarea pe termen lung și datele solide. Numai atunci când acestea sunt combinate cu practica și cu politicile apar soluții cu impact durabil, care pot fi transferate în alte regiuni”, a declarat profesorul Mike Müller-Petke, coordonatorul proiectului Blue Transition și șef de departament de cercetare la Institutul LIAG pentru Geofizică Aplicată.
Cooperarea, esențială pentru impact pe termen lung
O concluzie centrală a proiectului este valoarea schimbului internațional și interdisciplinar. Adaptarea de succes nu rezultă doar din soluții tehnice, ci din interacțiunea dintre înțelegerea științifică a sistemelor, experiența locală, cadrele politice adecvate și cooperarea pe termen lung. Regiunile au nevoie de suficient spațiu de manevră pentru a-și adapta soluțiile la condițiile proprii și pentru a testa noi abordări. În același timp, schimbul între regiuni și conectarea experienței locale la obiectivele europene pot contribui la dezvoltarea în continuare a abordărilor de succes și la creșterea impactului acestora.
„Reziliența climatică nu rezultă dintr-o singură măsură, ci din cooperare transfrontalieră pe termen lung și din învățare comună”, a afirmat Müller-Petke.
Contextul proiectului
Blue Transition a reunit 23 de organizații partenere din Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia. Proiectul a început în septembrie 2022 și se încheie după patru ani. Rezultatele au fost discutate în mai 2026, la o Zi Europeană a Politicilor desfășurată la Bruxelles, cu reprezentanți din domeniul politicilor, cercetării și practicii. Raportul final, intitulat „Blue Transition—How to make my region climate resilient”, sintetizează rezultatele din cele 16 regiuni-pilot și recomandările derivate din acestea.
Exemplu de bună practică
Un exemplu concret din cadrul proiectului este zona Meirdam din Flandra de Est, unde un teren care se uscase a fost reamenajat ca „zonă umedă urbană” — o zonă umedă locuită.
