Studiu: Steaua-de-mare „crown-of-thorns” poate contribui la sănătatea recifelor de corali
Steaua-de-mare „crown-of-thorns” (COTS) este cunoscută în lumea marină pentru spinii săi încărcați cu toxină și pentru reputația de distrugător al recifelor de corali. O nouă cercetare sugerează însă că, la densități reduse, această specie poate avea un efect pozitiv asupra prevalenței și diversității coralilor.
Studiul a fost realizat la Stația de Cercetare One Tree Island din Marea Barieră de Corali și a urmărit urmele de hrănire și țesutul coralier supraviețuitor după prădarea stelei-de-mare. Siturile cercetate se află în arii protejate, unde populațiile sănătoase de pești controlează numărul de stele-de-mare, prevenind astfel exploziile demografice care produc distrugeri masive în alte zone ale recifului.
Echipa condusă de dr. Shawna Foo a constatat că, în aproape 75% dintre evenimentele de hrănire observate, țesutul coralier viu a rămas prezent. „La One Tree Reef, stelele-de-mare par să consume o cantitate relativ constantă de coral la fiecare masă și apoi să se deplaseze mai departe, în loc să distrugă întreaga colonie”, a declarat Foo, cercetător în cadrul Școlii de Științe ale Vieții și Mediului din Universitatea Sydney. „Asta a însemnat că rămășițe de țesut coralier viu au fost frecvent lăsate în urmă.”
Rezultatele sugerează că, la densități reduse, stelele-de-mare susțin biodiversitatea coralilor împiedicând speciile dominante să monopolizeze spațiul recifului. Studiul a arătat că rămășițele coralilor Acroporidae — specii comune, cu creștere rapidă — nu s-au regenerat peste urmele de hrănire, în timp ce regenerarea a avut loc în principal la coralii Montipora și Porites, cu creștere mult mai lentă.
„Hrănindu-se cu corali cu creștere rapidă precum Acropora, populațiile de stele-de-mare cu densitate redusă creează spațiu pentru ca speciile de coral cu creștere mai lentă să persiste, contribuind la creșterea diversității coralilor”, a explicat Foo.
Cercetătoarea a subliniat că aceste concluzii nu diminuează importanța exploziilor devastatoare de stele-de-mare, de la care populațiile de corali se recuperează cu greu. Mai degrabă, ele evidențiază aspectul pozitiv al unei populații cu densitate redusă într-un ecosistem marin sănătos. „Este important să distingem între populațiile de stele-de-mare care își îndeplinesc rolul natural de prădători ai coralilor și exploziile care cauzează declinul susținut al recifului.”
Deși cercetarea s-a desfășurat în mare parte în zone cu populații sănătoase de pești, care nu sunt susceptibile la explozii de stele-de-mare, rezultatele pot informa practicile de eliminare selectivă pentru viitoarele invazii. „Implicațiile muncii noastre ne pot ajuta să decidem când și de ce ar trebui să aibă loc eliminarea și care este obiectivul ecologic al acesteia. Odată ce o explozie este suprimată, scopul nu ar trebui să fie neapărat eliminarea completă a stelelor-de-mare. Eliminarea trebuie completată de o gestionare marină solidă pentru a proteja prădătorii acestor stele și a menține populațiile sub control.”
Coautoarea studiului, profesorul Maria Byrne, a declarat că rezultatele sunt consistente cu ipoteza perturbării intermediare, un cadru important în ecologie și conservare. Această ipoteză propune că o perturbare ocazională și moderată într-un ecosistem poate ajuta la menținerea biodiversității.
