Calitatea râurilor europene se îmbunătățește, dar prea lent pentru obiectivele din 2030
Calitatea râurilor din Europa s-a îmbunătățit în ultimii ani, însă nu într-un ritm suficient pentru a atinge obiectivele de mediu stabilite pentru anul 2030. Aceasta este concluzia principală a unui studiu coordonat de cercetătoarele María Pachés Giner și Remedios Martínez de la Institutul de Inginerie a Apei și Mediului din cadrul Universității Politehnice din Valencia (UPV), publicat în revista Environmental Science and Pollution Research.
Analiza datelor din perioada 2015–2021 arată că poluarea organică a scăzut în 14 din cele 18 țări studiate, iar concentrațiile de fosfați au scăzut în 11 din cele 16 țări pentru care existau suficiente informații. Cu toate acestea, aceste progrese nu garantează de la sine atingerea țintelor stabilite pentru finalul acestui deceniu.
Deși șapte țări se află în prezent într-o poziție favorabilă, doar Slovenia urmează o traiectorie pe deplin compatibilă cu obiectivele de mediu pentru 2030. Finlanda, Estonia, Irlanda, Italia și Danemarca au primit, de asemenea, o evaluare pozitivă, însă tendințele observate indică faptul că acestea vor trebui să mențină sau să își consolideze politicile de gestionare pentru a susține nivelurile considerate durabile.
„Rezultatele arată că nu este suficient să cunoaștem doar starea actuală a râurilor. Este esențial să analizăm și cât de repede se îmbunătățește calitatea lor și să verificăm dacă acest ritm va permite atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030”, explică Pachés, autoarea principală a studiului.
La polul opus: Belgia, Bulgaria, Lituania, România, Suedia și Spania
La celălalt capăt al scalei se află Belgia, Bulgaria, Lituania, România, Suedia și Spania, care se confruntă cu unele dintre cele mai mari provocări. Spania și Bulgaria prezintă cele mai critice situații, deoarece combină niveluri ridicate de poluare cu tendințe nefavorabile la unii dintre indicatorii studiați.
În cazul Spaniei, analiza relevă că, deși încărcarea cu poluare organică a scăzut, ea rămâne ridicată, iar concentrațiile de fosfați au crescut între 2015 și 2021. „Această tendință ne îndepărtează de obiectivele de mediu pentru 2030 și evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de control al aportului de nutrienți în ecosistemele fluviale”, spune Martínez, cercetătoare la IIAMA-UPV.
Un nou instrument de evaluare: indicatorul HPRE
Pentru a obține aceste rezultate, echipa a dezvoltat indicatorul „Presiunea Umană asupra Ecosistemelor Fluviale” (HPRE). Această metodologie transformă datele disponibile de la Eurostat într-o scală comparabilă de la 0 la 100. Indicatorul combină consumul biochimic de oxigen, asociat poluării organice, și concentrația de fosfați, asociată aportului de nutrienți și proceselor de eutrofizare.
Pe lângă determinarea situației din fiecare țară, instrumentul permite calcularea progresului acesteia și a ritmului de îmbunătățire necesar pentru atingerea unor niveluri durabile până în 2030.
Potrivit cercetătorilor, îmbunătățirea observată în multe țări este legată, printre alți factori, de progresele în colectarea și tratarea apelor uzate și de reglementările menite să reducă evacuările de nutrienți. Totuși, rezultatele arată că măsurile vor trebui intensificate în mare parte din Europa.
Un instrument de diagnostic, nu o evaluare completă
Indicatorul HPRE le permite cercetătorilor să identifice zonele cu cea mai mare presiune, să evalueze eficacitatea politicilor și să canalizeze investițiile către zonele în care acțiunea este cea mai urgentă.
Echipa subliniază însă că este vorba despre un instrument de diagnostic, care trebuie completat cu variabile biologice și hidromorfologice, precum și cu date privind alți poluanți, pentru a obține o evaluare ecologică cuprinzătoare.
„Îmbunătățirea calității râurilor europene va necesita controale mai stricte asupra evacuărilor urbane, industriale și agricole, armonizarea sistemelor de monitorizare și serii de date mai complete și mai consecvente”, concluzionează cercetătorii de la IIAMA-UPV.
La studiu au contribuit și cercetătoarele Petra Amparo López-Jiménez și Modesto Pérez-Sánchez de la UPV.
